În urmă cu aproximativ 430 milioane de ani, un mic artropod încerca să își protejeze puii ținându-i legați de propriul corp. Fosilele speciei Aquilonifer spinosus par să arate că până la 10 pui erau atașați prin filamente de corpul artropodului preistoric spinos. Strategia sa de reproducere pare însă să nu fi avut succes, cercetătorii susținând că Aquilonifer spinosus nu are urmași direcți printre speciile de artropode din prezent.

Fosilele care au condus la descrierea noii specii pentru știință au fost descoperite în formațiunea geologică Lagerstätte Wenlock Series din Herefordshire, Anglia. Conform datărilor, fosilele au o vechime de cca. 430 milioane de ani, provenind din Silurian, perioadă în care viața pare să se fi răspândit și pe uscat. (vezi și Tortotubus – cea mai veche fosilă terestră descoperită până acum)

Analizând fosilele și reconstituind digital forma animalului, cercetătorii au ajuns la concluzia că artropodul avea 10 mici pui, în diverse stadii de dezvoltate, atașați de corp prin filamente subțiri. Aquilonifer spinosus avea până la 12 mm în lungime, iar reconstituirea aspectului său poate fi observată în clipul următor.

Pentru că puii semănau cu niște minuscule zmeie legate prin fire de corpul părintelui, cercetătorii s-au gândit să denumească specia Aquilonifer, de la „aquila” (zmeu) și sufixul „fer” (a căra, a transporta). Din păcate, strategia reproductivă a micul artropod nu pare să fi avut succes, cercetătorii susținând că specia Aquilonifer spinosus nu are urmași direcți printre speciile de artropode moderne. Studiul „Tiny individuals attached to a new Silurian arthropod suggest a unique mode of brood care” a fost publicat în revista PNAS.
Surse: PNAS, Yale News