Arvinachelys goldeni – o țestoasă unică

Arvinachelys
Fosilele Arvinachelys goldeni / foto Natural History Museum of Utah

Paleontologii americani au descoperit o țestoasă deosebită de toate celelalte cunoscute până acum. Specia Arvinachelys goldeni avea ciocul lat și două două deschideri nazale osoase, spre deosebire de toate broaștele țestoase care au nările definite prin țesuturi moi. Descoperirea acestei țestoase unice contribuie la completarea tabloului vieții în Laramidia, continentul insular din Cretacicul târziu.

Fosilele care au condus la descrierea noii specii au fost descoperite în formațiunea geologică Kaiparowits din sudul statului american Utah. Dacă acum este situată în platoul înalt Kaiparowits, în urmă cu 76 milioane de ani, în perioada Cretacicului târziu cunoscută drept Campanian, zona era dominată de câmpii, râuri și mlaștini. Climatul era umed și cald, întreaga regiune făcând parte din continentul Laramidia, aproximativ actuala parte de vest al continentului America de Nord.

Prin urmare, Arvinachelys goldeni ar fi trăit în râurile preistorice alături de crocodili și amfibieni, dar și tiranozauri și dinozauri cu cioc de rață. Țestoasa măsura aproximativ 60 cm. de la cap la coadă și era adaptată pentru viața în mediul riveran. Botul său nu se aseamănă cu nicio altă broască țestoasă, fosilă sau din prezent, nările fiind conturate clar de țesutul osos. Pentru moment, nu este clar la ce ar fi fost utilă această adaptare.

O reconstrucție digitală a craniului poate fi vizualizată în clipul următor, împreună cu o ilustrație realizată de artistul Victor Leshyk.

Descrierea speciei a fost publicată sub titlul „A new species of baenid turtle from the Kaiparowits Formation (Upper Cretaceous: Campanian) of southern Utah” în Journal of Vertebrate Paleontology. Fosilele sunt păstrate în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Utah.
Sursă: University of Utah

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *