Atopodentatus unicus – un monstru marin unic și bizar

Atopodentatus unicus
Atopodentatus unicus / ilustrație © N. Tamura

Atopodentatus unicus este o specie de reptilă marină care a trăit în Triasic, în urmă cu aproximativ 242 milioane de ani. Un schelet aproape complet a fost descoperit și analizat recent relevând o caracteristică bizară care a contribuit la denumirea speciei. Animalul a fost botezat pornind de la denumirile latine „dentatus” pentru dentiție și „atopo” pentru atipic, iar „unicus” desemnează morfologia unică.

Paleontologii chinezi au constatat că animalul avea o dentiție în formă de pieptene cu peste 175 de dinți de tip pleurodont pe fiecare ramură a maxilarului superior și inferior. Dinții erau ca niște ace care alcătuiau o formă apropiată de o lamă poziționată frontal. Cercetătorii susțin că astfel de dinți nu ar fi fost folosiți pentru a prinde prada, dar ar fi fost utili pentru a permite reptilei să se hrănească prin filtrarea apei.

Atopodentatus unicus – craniul și scheletul complet
Atopodentatus unicus – craniul și scheletul complet / imagine Cheng et al.

Scheletul aproape complet a fost recuperat din zona Guizhou–Yunnan din China, arie cunoscută pentru fosilele din Triasic, fiind descoperit alături de rămășițele altor reptile printre care un ihtiozaur – „peștele șopârlă”. Atopodentatus unicus avea o lungime de aproximativ 3m, corp lung și gât scurt. Cercetătorii sunt de părere că Atopodentatus unicus se apropie cel mai mult de ordinul Sauropterygia, reptile acvatice care au trăit era mezozoică, ce include perioadele Triasic, Jurasic și Cretacic.

Contextul geologic în care a fost descoperit Atopodentatus unicus ar putea indica că animalul nu era complet adaptat la viața acvatică, petrecându-și o parte din timp pe uscat. În absența altor dovezi, modul de hrănire rămâne, pentru moment, la nivel de teorie, cercetătorii sperând să recupereze și alte exemplare care ar putea aduce noi dovezi privind modul de viață al acestei creaturi bizare.

Atopodentatus unicus
Atopodentatus unicus / ilustrație Julius Csotonyi

Surse: Naturwissenschaften, Bite the Stuff, Nobu Tamura, National Geografic