Aureolă pe Venus – primul „curcubeu” observat pe o altă planetă

Aureolă pe Venus
Aureolă pe Venus / imagine ESA/MPS/DLR/IDA compusă din trei fotografii în spectrul ultraviolet, vizibil și infraroșu

Agenția Spațială Europeană a publicat imagini inedite ale unui fenomen optic asemănător curcubeului, observat pentru prima dată pe o altă planetă. Fenomenului „glory” (aureolă sau nimb) a fost surprins în atmosfera planetei Venus de către sonda spațială Venus Express și ar putea ajuta la elucidarea mai multor necunoscute privind formarea și evoluție celui mai apropiat vecin al Pământului.

Curcubeul și aureola se produc pe Terra atunci când lumina solară strălucește prin particulele de apă din nori. În timp ce curcubeul poate fi observat pe suprafețe mari ale cerului, aureola sau nimbul este un fenomen mult mai restrâns, ce poate fi observat sub forma unor cercuri colorate concentrice în jurul unui nucleu luminos.

Aureolele pot fi observate doar atunci când privitorul se află direct sub Soare și particulele de apă din nori care reflectă lumina solară. De obicei, aureolele sunt văzute din avion înconjurând umbra acestuia pe norii de mai jos, ori în jurul umbrei unui alpinist pe un vârf de munte acoperit de ceață. Pentru a se forma, aureola are nevoie de două caracteristici: particulele din nor să fie sferice, prin urmare și cel mai probabil în stare lichidă, iar dimensiunea acestora să fie aproximativ identică.

Spre deosebire de Terra, cercetătorii cred că atmosfera planetei Venus conține picături bogate în acid sulfuric. Observând norii cu Soarele direct în spatele sondei spațiale Venus Express, oamenii de știință au sperat să localizeze fenomenul aureolă pentru a determina caracteristici importante ale particulelor din compoziție.

aureola, nimb
Fenomenul „glory” pe Venus (stânga) și Pământ (dreapta) / ilustrație C. Wilson/P. Laven

Experimentul a reușit și ESA a publicat fotografiile realizate în data de 24 iulie 2011 deasupra norilor de pe Venus, la o altitudine de 70km de la sol. Așa cum a fost observată de Venus Express, aureola se extinde pe 1200 km. Cu ajutorul acestor date, cercetătorii au stabilit că particulele din nori au o dimensiune de 1,2 microni, aproximativ de 15 ori mai mici decât diametrul unui fir de păr uman.

Variațiile de culoare observate ar putea indica și alți compuși chimici în atmosfera planetei, printre care o substanță necunoscută care absoarbe radiațiile ultraviolete. Cercetătorii susțin că este necesară continuarea observațiilor pentru a stabili originea misterioaselor zone negre observate deasupra norilor de pe Venus în spectrul ultraviolet.

Aureola pe Venus
Aureolă pe Venus / imagine ESA/MPS/DLR/IDA

Sursă: ESA