Barbatodon oardaensis este o specie dispărută de mamifer ce a fost descrisă recent de către un grup de cercetători de la Facultatea de Știință și Ingineria Mediului, din cadrul Universității Babeş-Bolyai. Fosilele care au contribuit la identificarea și descrierea noii specii pentru știință au fost recuperate în ultimii trei ani lângă Albă Iulia, în localitatea Oarda de Jos, pe Valea Sebeșului.
Descoperirea a fost făcută publică în articolul „A new kogaionid multituberculate mammal from the Maastrichtian of the Transylvanian Basin, Romania” apărut în revista Comptes Rendus Palevol sub semnătura Prof. dr. Vlad Codrea, drd. Alexandru Solomon (UBB Cluj), Dr. Marton Venczel (Oradea) şi Dr. Thierry Smith (Bruxelles). Numele speciei a fost dat pornind de la numele râului Bărbat din depresiunea Hațeg și al localității Oarda de Jos.
Barbatodon oardaensis este un mamifer multituberculat din familia Kogaionidae înrudit cu Barbatodon transylvanicus, specie descrisă uneori drept „mamiferul Dracula” din cauza dinților de culoare roșiatică și a originii transilvane. Mamiferele multituberculate erau asemănătoare unor rozătoare de mici dimensiuni și au trăit alături de dinozauri începând din Jurasic.
Barbatodon oardaensis a trăit în Cretacicul târziu în așa numita „Insulă Hațeg” recunoscută pentru procesele de nanism datorate izolării care au afectat populațiile de dinozauri. Specia a fost descrisă pornind de la aproximativ 70 de fragmente de dinți fosilizați, din care cercetătorii au selectat 40 care erau întregi.
Dinții nu depășesc un milimetru fiecare, iar prof. dr. Vlad Codrea susține că Barbatodon oardaensis ar fi fost un mamifer asemănător unui șoarece, maxim de dimensiunea unui șobolan. Se presupune că mamiferul era nocturn, deoarece ar fi fost vânat de dinozauri.
În opinia cercetătorilor, descoperirea noii specii „demonstrează o mai mare diversitate a multituberculatelor cretacice din Transilvania decât se cunoștea până în prezent, fapt deosebit de important pentru înțelegerea evoluției grupului în ansamblu”.
Surse: Universitatea Babeş-Bolyai, AgerPress, University of Chicago, New Scientist,Comptes Rendus Palevol