Bascii, primii agricultori iberici?

bascii
Strămoșii bascilor din peștera El Portalón / ilustrație María de la Fuente

Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas ulterior izolați timp de milenii.

Trecând peste disputele legate de Țara Bascilor și delimitările politico-administrative, bascii sunt un grup etnic întâlnit în regiunile preponderent muntoase vestul munților Pirinei și estul Cordilierei Cantabrice. Spre deosebire de alte limbi și dialecte vorbite în Europa, limba bască nu face parte din limbile indo-europene. Mai multe teorii au fost propuse pentru explicarea originii bascilor și limbii lor, dar niciuna nu a convins comunitatea științifică.

Odată cu progresul genomicii, primele analize ADN comparative au confirmat diferențele dintre basci și restul europenilor, cercetătorii punând unicitatea lor pe seama unei moșteniri genetice ce precede pătrunderea primilor agricultori în Peninsula Iberică, în urmă cu aproximativ 7000 de ani (vezi și Europenii moderni descind din trei populații străvechi). Cu alte cuvinte, bascii și limba lor ar fi fost urmașii vânători-culegătorilor nativi, rezistând inclusiv migrațiilor masive din Epoca Bronzului.

Acum, o echipă internațională de cercetători a analizat rămășițele umane provenite de la opt indivizi descoperiți în peștera El Portalón din binecunoscutul sit antropologic Atapuerca, situat în nordul Spaniei. Peștera pare să fi fost ocupată continuu începând din urmă cu aproximativ 30000 ani până acum 1000 de ani, dar rămășitele celor patru femei și patru bărbați au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 5500 și 3500 de ani.

Conform autorilor cercetării, ADN-ul celor opt indivizi din peștera El Portalón este mai similar cu cel al bascilor moderni decât cu orice altă populație din Spania. De asemenea, acești indivizi sunt urmașii unui prim val de agricultori care a venit prin sudul Europei și s-a amestecat cu populațiile locale de vânători-culegători. Prin urmare, cercetătorii sugerează că bascii sunt urmașii unor agricultori timpurii care au ajuns în Peninsula Iberică, după primul contact cu populațiile locale rămânând relativ izolați în ultimii 5000 de ani.

În privința limbii basce, autorii sugerează că ar putea descinde dintr-un dialect vorbit de primii agricultori, înainte de răspândirea limbilor indo-europene. Totuși, cercetătorii menționează că nu ar trebui exclusă definitiv posibilitatea ca limba bască să își găsească originile în limba vânătorilor-culegătorilor iberici. Cel mai probabil, ca și moștenirea genetică, limba bască este un amestec între limba populațiilor native și limba grupurilor migratoare de agricultori.
Surse: Uppsala University, The American Journal of Human Genetics, PNAS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *