ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul genom african antic descifrat, descoperirea este considerată deosebit de importantă și susține ipoteza unor influențe eurasiatice mult mai mari decât se estimase până acum asupra populațiilor africane actuale.
Peștera Mota este situată pe platoul înalt Gamo, în regiunea muntoasă din sud-vestul Etiopiei. Spre deosebire de alte locații din Africa cu climă prea caldă pentru a păstra în bune condiții rămășițele umane, peștera Mota a oferit condiții ideale pentru conservarea unui schelet uman. Omul din Mota sau Bayira („primul născut” în dialectul local Gamo) a fost descoperit în 2011, iar datarea prin metoda radiocarbonului a relevat o vechime de aproximativ 4500 ani.
Acum, cercetători din cadrul universității Cambridge au reușit să recupereze și să îi analizeze ADN-ul. Conform studiului publicat, Bayira era un vânător-culegător cu o vârstă între 30 și 50 de ani, iar ADN-ul său relevă că era adaptat la viața din regiunile muntoase înalte. Codul său genetic nu conține gene eurasiatice, cele mai apropiate rude fiind populația Ari, un grup etnic ce locuiește în prezent în regiunea muntoasă din apropierea peșterii Mota.
Analizând diferențele, cercetătorii au ajuns la concluzia că genele care nu sunt prezente la Bayira, dar au apărut la populația Ari și alte grupuri etnice africane actuale, sunt similare cu cele întâlnite la locuitorii din Sardinia și la un agricultor preistoric din Germania. Prin urmare, autorii studiului consideră că populațiile africane din prezent moștenesc genele unor agricultori din Orientul Apropiat, la fel ca și europenii moderni.
Dacă acești fermieri preistorici au plecat din Eurasia vestică, din zona cuprinsă între Orientul Mijlociu și Anatolia, către Europa în urmă cu aproximativ 8000 – 7000 de ani, în urmă cu cca. 3000 de ani s-au îndreptat și către Africa. Astfel, din datele de până acum, Homo sapiens pare să fi apărut în Africa în urmă cu cca. 200000 de ani, a părăsit continentul în mai multe valuri între 100000 și 60000 ani în urmă, dar a migrat înapoi în Africa în urmă cu cca. 3000 de ani aducând agricultura, creșterea animalelor și o moștenire genetică estimată la cel puțin 5% din genomul african modern. Studiul „Ancient Ethiopian genome reveals extensive Eurasian admixture throughout the African continent” a fost publicat în revista Science.
Surse: University of Cambridge, USF St. Petersburg, Science