Concrețiunile hematite din Formațiunea Navajo sunt cunoscute drept „bilele Moqui” sau „pietrele Moqui” și au fost privite mult timp doar ca o curiozitate geologică. După descoperirea unor forme similare pe Marte, bilele Moqui au reintrat în atenția cercetătorilor. Un nou studiu susține că le-a stabilit vârsta și a elucitat o parte din misterul apariției și răspândirii lor, date care ar putea ajuta la înțelegerea modului în care apa și viața ar putea evolua pe alte planete.

În geologie, concrețiunile sunt agregate minerale formate prin depunerea unui material în jurul unui nucleu, uneori având formă sferică. Cele mai cunoscute concrețiuni sunt stalactitele și stalagmitele care se formează prin depunerea calcarului (carbonatul de calciu). Concrețiunile hematite se formează prin depunerea oxidului de fier, fapt ce le conferă aspectul brun-roșiatic și duritatea metalică.

În Formațiunea de Gresie Navajo, concrețiunile hematite sunt răspândite în regiunile din statele Utah și Arizona, fiind denumite bile Moqui după numele unui trib nativ. Diametrele lor variază între 0,1 și 20cm, chiar și mai mult. Mult timp au fost privite ca o simplă curiozitate geologică, fără ca cercetătorii să le acorde o prea mare importanță științifică. În 2004 însă, robotul Opportunity a găsit sfere similare pe Marte, ce au fost poreclite „afine”.

Descoperirea nu a fost chiar o surpriză pentru cercetătorii universităților din Utah și Arizona, aceștia preconizând existența lor pe Planeta Roșie. Într-un studiu publicat în 2004, cercetătorii au susținut că bilele Moqui și „afinele” de pe Marte s-ar fi putut forma în mod similar, atunci când volume însemnate de apă s-au scurs prin roca permeabilă și reacții chimice au condus la precipitarea mineralelor în forme sferice.

În noul studiu, publicat în numărul din septembrie 2014 al Buletinului Societății Geologice din America, cercetătorii dezvăluie că bilele Moqui nu au o vechime mai mare de 25 de milioane de ani, mult mai recente decât gresia Formaținii Navajo care are o vechime de 190 milioane de ani. Concrețiunile hematite din Monumentul Grand Staircase-Escalante (Utah) au între 2 și 5 milioane de ani, iar cele găsite pe Platoul Paria (Arizona) au o vechime de doar 300000 ani.

Datarea rocilor a fost realizată cu ajutorul urmelor de elemente radioactive (uraniu și toriu) care se regăsesc în compoziția lor, fapt ce a permis stabilirea unei cronologii și înțelegerea modului în care s-au format. Formațiunea de Gresie Navajo a fost o vastă regiune cu dune de nisip în urmă cu sute de milioane de ani, dar acestea au fost acoperite în timp de noi straturi geologice. În urmă cu mai mult de 20 de milioane de ani, înălțarea platoului Colorado cu aproape 2 km a condus la transformări radicale ale rocilor și a permis apei să se infiltreze. În acest fel, minereul de fier a îmbrăcat firele de nisip și a a creat sfere care au crescut treptat în dimensiune.

Marjorie Chan, coautoare a studiului, susține că bilele Moqui reprezintă o adevărată înregistrare a modului în care apa a acționat asupra rocilor în urmă cu milioane de ani, iar generațiile următoare vor putea folosi aceste cunoștințe pentru a înțelege prezența apei și poate chiar evoluția vieții pe alte planete.

Surse: NASA, Geological Society of America, University Of Utah, LiveScience