Consumul recomandat de zaharuri libere pentru copii

Obezitatea la copii

Glucidele sunt esențiale vieții iar copiilor le plac dulciurile, dar care este consumul recomandat de zaharuri libere pentru copii? În prezent, o mare parte din aportul caloric zilnic este reprezentă de alimente procesate, multe dintre ele având zaharuri adăugate. Organizația Mondială a Sănătății le-a denumit „zaharuri libere” și a recomandat limitarea consumului lor. Acum, un nou studiu realizat și publicat de American Heart Association (AHA) recomandă valorile ce nu ar trebui depășite de către copii.

Astfel, copiii cu vârste între 2 și 18 ani ar trebui să consume mai puțin de 25 de grame de zaharuri libere pe zi. Această cantitate este echivalentă cu șase lingurițe de zahăr sau 100 de calorii. Copiii cu vârste sub doi ani nu ar trebui să consume alimente cu zaharuri adăugate, susțin autorii studiului „Added Sugars and Cardiovascular Disease Risk in Children” publicat în revista Circulation. În prezent se estimează că, în unele țări, copiii pot consuma aproape de trei ori mai multe zaharuri adăugate decât valorile recomandate.

Glucidele sunt substanțe organice esențiale vieții cunoscute și sub denumirile generice de hidrați de carbon sau zaharide. În mod obișnuit, zaharidele sunt împărțite în patru grupe: monozaharide, dizaharide, oligozaharide și polizaharide. Monozaharidele, precum glucoza (dextroza), fructoza sau galactoza, sunt cele mai simple zaharide și se găsesc de obicei în fructe. Dizaharidele sunt compuși alcătuiți din două molecule de monozaharide, cele mai cunoscute fiind zaharoza (sucroza, substanța concentrată în zahărul alimentar) și lactoza („zahăr de lapte”).

Spre deosebire de acești compuși întâlniți în mod natural, alimentele procesate conțin zaharuri adăugate în formă concentrată a căror metabolizare se face mult mai rapid și poate conduce la apariția unor probleme de sănătate precum diabetul zaharat de tipul 2, obezitate sau afecțiuni cardiovasculare. Anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis o nouă recomandare susținând reducerea consumului zilnic de „zaharuri libere” pentru adulți și copii la mai puțin de 10% din aportul caloric, cu mențiunea că o scădere la 5% (aproximativ 25 grame) ar avea beneficii suplimentare pentru sănătate.

Conform OMS, în categoria de „zaharuri libere” sunt incluse monozaharidele (glucoză, fructoză) și dizaharide (zaharoză sau zahărul de masă) adăugate la alimentele solide sau lichide de producător sau consumator, dar și zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de sucuri din fructe. Identificarea alimentelor care conțin zaharuri adăugate poate fi uneori destul de dificilă, mai ales pentru părinții confruntați acum cu o multitudine de produse alimentare destinate copiilor.

În România, Ministerul Sănătății a alcătuit o listă a alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, a căror comercializare este interzisă în incinta unităților de învățământ. Chiar dacă nu este foarte specifică, lista poate constitui un ghid pentru evitarea alimentelor cu zaharuri adăugate și a altor produse alimentare nerecomandate copiilor.

Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor

Alimente nerecomandate Limita de la care alimentele devin nerecomandate Exemple de categorii de alimente care prin conținut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate
1. Alimente cu conținut mare de zaharuri
(Fac excepție fructele și legumele proaspete)
Peste 15 g zaharuri/100g produs – prăjituri
– bomboane
– acadele
– alte produse similare
2. Alimente cu conținut mare de grăsimi Peste 20 g grăsimi/100 g produs, din care, cumulativ:
–  grăsimi saturate peste 5g/100 g produs
–  acizi grași trans peste 1g/100 g produs
–  hamburgeri
–  pizza
–  produse de tip patiserie
–  cartofi prăjiți
–  alte alimente preparate prin prăjire
–  maioneze, margarină
–  brânză topită, brânzeturi tartinabile 
cu conținut de grăsime peste 20%
–  mezeluri grase
–  alte produse similare
3. Alimente cu conținut mare de sare Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu /100 g produs) – chipsuri
– biscuiți sărați
– covrigei sărați
– sticksuri sărate
– snacksuri
– alune sărate
– semințe sărate
– brânzeturi sărate
– alte produse similare
4. Băuturi răcoritoare – orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepția apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate
5. Alimente cu conținut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare – orice tip de aliment care, prin conținut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitatea de vânzare
6. Alimente neambalate – alimente vrac
– sandvișuri neambalate
7. Alimente neetichetate – alimente care nu respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările și completările ulterioare

Până în prezent, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu s-a pronunțat în privința valorilor recomandate pentru consumul de zaharuri adăugate, dar este așteptată o concluzie în următoarele luni ca urmare a solicitărilor venite din mai multe țări membre.
Surse: AHA, Circulation, WHO, Ordin MSP nr.1563/2008

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *