Homo sapiens trăia în peștera Fuyan din China acum 80000 de ani?

Fuyan
Dinții Homo sapiens din peștera Fuyan, China / foto S. Xing și X-J. Wu

În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin 30000 de ani mai devreme decât în Europa. Ca orice cercetare asupra evoluției omului, descoperirea nu este însă lipsită de controverse.

Peștera Fuyan, cunoscută și drept Houbeishan, face parte din sistemul carstic Daoxian, fiind situată în apropierea satului Tangbei din districtul Daoxian, provincia Hunan din sud-estul Chinei. Descoperită în 1984, peștera a furnizat primele fosile animale și umane în 2011. Cercetarea publicată în 2013 estima o vechime a acestora cuprinsă între 141700 și 12100 ani, dar dinții păreau a fi aparținut unor oameni moderni.

Acum, o echipă internațională de cercetători a reușit să recupereze 47 de dinți, despre care susține că au aparținut în mod cert unor oameni moderni și au o vechime de cel puțin 80000 de ani. Cum datarea prin metoda radiocarbonului (C14) nu este demnă de încredere peste 50000 ani, cercetătorii au datat straturile geologice cu ajutorul unei metode uraniu-toriu. Corelând fosilele umane cu cele ale unor mamifere dispărute descoperite în peșteră, autorii consideră că dinții ar putea avea o vârstă de până la 120000 ani, dar sigur cel puțin 80000.

Până acum, fosile umane din perioada Pleistocenului superior (între 12000 și 126000 ani în urmă) au fost foarte rar identificate în partea de sud a Asiei. Mai mult, lipseau fosile mai vechi de 45000 ani care putea fi atribuite cu certitudine Homo sapiens. Cei 47 de dinți sunt descriși ca aparținând sigur unor oameni moderni, dar sunt mai mici decât specimenele descoperite în Asia și Africa din Pleistocenul superior, semănând mai mult cu cele europene din aceeași perioadă și chiar cu oamenii contemporani.

La această constatare se adaugă cariile vizibile pe unii dintre dinți, o situație puțin obișnuită la fosilele umane mai vechi de 50000 ani, lipsa uneltelor din inventarul arheologic și faptul că datarea nu s-a făcut exact în locul identificării fosilelor. Deși este posibil ca oamenii primitivi din acea parte a Asiei să fi avut o dietă neobișnuită, diferită de cea a strămoșilor africani, care să condus la apariția cariilor, descoperirea rămâne cu câteva semne de întrebare.

Până în urmă cu câțiva ani, cercetătorii chinezi, probabil la indicațiile Partidului, încercau să demonstreze că poporul chinez nu descinde din Homo sapiens, ci din Homo erectus pekinensis. Analizele ADN au relevat însă originea recentă comună a tuturor oamenilor moderni din strămoșii Homo sapiens africani. Acum, cercetarea publicată în revista Nature sub titlul „The earliest unequivocally modern humans in South China” susține că „oameni cu caracteristici morfologice complet moderne erau prezenți în sudul Chinei cu 30000 – 70000 ani mai devreme decât Mediterana de est și Europa”.

Până la noi descoperiri și analize ale unor fosile Homo sapiens, putem considera că omul modern își are originile în Africa în urmă cu cca. 200000 de ani, a migrat în mai multe etape în celelalte regiuni ale Pământului, este posibil ca primii exploratori să fi pierit, iar valurile ulterioare să se fi încrucișat cu Omul de Neanderthal și nu numai. Mult mai târziu, Homo sapiens a făcut o călătorie înapoi în Africa.

Surse: Nature, CENIEH, Nature News