Mărgelele de sticlă din tezaurul descoperit în Peștera Cioclovina cu Apă – Hunedoara au fost realizate din sticla mesopotamiană, potrivit unei noi cercetări publicată în Journal of Archaeological Science. Cercetarea pare să confirme relatările din Scrisorile de la Amarna privind comerțul cu sticlă între Siria și Egipt. Conform autorilor, răspândirea sticlei din Mesopotamia ar demonstra existența unor „drumuri ale sticlei”, legături comerciale din perioada târzie a Epocii Bronzului care au facilitat schimburile din Egipt și până în Danemarca.
Peștera Cioclovina cu Apă se află în comuna Boșorod din județul Hunedoara, pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Peștera face parte din Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, alături de Peștera Cioclovina Uscată în care a fost descoperit craniul Cioclovina 1 – unul dintre cei mai vechi europeni. Tezaurul din Epoca Bronzului a fost descoperit în Peștera Cioclovina cu Apă în cercetări succesive derulate în 1966, 1977 – 1978 și conține aproximativ 7500 artefacte din perioada 1400 – 1100 î.Hr., printre care 2325 mărgele de sticlă, 570 mărgele din faianță și 1770 mărgele de chihlimbar.
Tăblițele din lut inscripționate cu litere cuneiforme descoperite la Amarna în Egipt sunt cunoscute drept „scrisorile de la Amarna” și conțin o serie de corespondențe între oficiali egipteni din urmă cu aproximativ 3350 ani. Printre acestea, tăblițele menționează comerțul cu sticlă dintre Siria și Egipt, aspect nedocumentat până acum din punct de vedere arheologic.
În noul studiu, o echipă internațională de cercetători, din care a făcut parte și arheologul Mihai Rotea (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei), a analizat compoziția chimică a artefactelor din sticlă descoperite în Egipt, România, Germania și Danemarca. Conform studiului publicat, sticla din Mesopotamia s-a răspândit pe scară largă în perioada cuprinsă între 1400 și 1100 î.Hr. Atât sticla din Amarna, cât și obiectele din sticlă descoperite în România, Germania și Danemarca, au la origine sticlă mesopotamiană.
Din România au fost analizate cinci mărgele de sticlă descoperite în Peștera Cioclovina și o mărgea recuperată din mormântul M 18, situat în necropola aparținând Culturii Noua (cca. 1400 – 1200 î.Hr.) din str. Banatului, Cluj-Napoca. Măsurătorile efectuate sugerează că două dintre mărgele au în compoziție cupru adăugat, în timp ce patru au resturi de bronz (aliaj din cupru și staniu), fapt ce le conferă culoarea albastru turcoaz.
O parte din sticla analizată pare să fi fost realizată prin combinarea sticlei mesopotamiene cu cea din Egipt, autorii considerând ca probabilă prelucrarea secundară în ateliere miceniene. Răspândirea sticlei din zona Mesopotamiei în Egipt, România și până în Danemarca sugerează existența unor rute comerciale care favorizau schimbul acestui bun în perioada târzie a Epocii Bronzului, adevărate „drumuri ale sticlei” din Orient spre Europa.
Sursă: Journal of Archaeological Science