Meteoritul care a căzut în regiunea Chelyabinsk din Rusia a produs niște forme misterioase, poreclite „morcovi de zăpadă”. După doi ani de la incident, cercetătorii susțin că au reușit să explice modul în care s-au format „morcovii din zăpadă” cu ajutorul unor simulări computerizate.

În dimineața zilei de 15 februarie 2013, o dâră luminoasă a fost observată în zona de sud a munților Ural, urmată de o explozie puternică în apropierea localității Chelyabinsk, capitala regiunii Chelyabinsk Oblast. Unda de șoc a provocat rănirea a mai mult de 1500 persoane și prejudicii materiale în zonele învecinate. Conform calculelor ulterioare, meteoritul cântărea inițial 10000 tone, a avut un diametru de aproximativ 20 m, un unghi de intrare foarte mic (17 grade față de orizont) și o traiectorie prin atmosferă de peste 250 km. Meteoritul s-a oprit în lacul Chebarkul de unde a fost recuperat un fragment de aproximativ 1,5 m cu o greutate de 654 kg.

De asemenea, geologii institutului Vernadsky au recuperat 450 de fragmente mai mici din meteorit, cu dimensiuni cuprinse între 3 și 6 cm, dintr-o zonă situată la 40 km de Chelyabinsk. Fragmentele mai mari au reușit să penetreze zăpada de 70 cm și să se oprească pe sol, dar fragmentele mai mici au dat naștere unor forme denumite „morcovi de zăpadă”. În vârful „morcovului” se afla fragmentul de meteorit, iar 15 – 25 de cm deasupra era o formă conică.

Inițial, cercetătorii au presupus că formele au fost provocate de bucăți fierbinți din meteorit care au topit zăpada, dar simulările au demonstrat că acestea ar fi avut suficient timp să se răcească în atmosferă. În schimb, „morcovii de zăpadă” par să fie rezultatul forțelor mecanice. În prima fază a impactului, se formează un crater rotund care comprimă zăpada. În următoarele 10 milisecunde, zăpada mai densă reușește să încetinească fragmentul de meteorit și formează pereții cu aspect de pâlnie.

Concluziile au fost prezentate sub titlul „Snow Compaction During the Chelyabinsk Meteorite Fall” cu ocazia Lunar and Planetary Science Conference 2015, iar autorii susțin că forme similare ar putea lua naștere la impactul oricărui obiect dens cu o suprafață poroasă.
Surse: Science, LPSC