Riscurile asociate administrării regulate de aspirină în doze mici sunt mai mari decât potențialele beneficii, conform rezultatelor unui studiu la care au participat aproximativ 28000 femei timp de 10 ani. Cu alte cuvinte, o aspirină pe zi ar putea face mai mult rău decât bine, iar administrarea sa profilactică ar trebui reconsiderată.

Aspirina (acid acetilsalicilic) este printre cele mai utilizate medicamente din lume, anual fiind produse și consumate aproximativ 40000 tone. Pe lângă prescrierea tradițională pentru combaterea febrei, aspirina a început să fie din ce în ce mai mult promovată de companiile producătoare de medicamente ca un antiinflamator cu multiple potențiale beneficii pentru sănătate.

Noul studiu, realizat de către cercetătorii universităților de medicină Utrecht (Olanda) și Harvard (SUA), a dorit să clarifice influența administrării aspirinei ca metodă de prevenție primară a cancerului și bolilor cardiovasculare. În acest sens, 27939 femei sănătoase, cu o vârstă de cel puțin 45 de ani, au participat la un studiu de lungă durată. Timp de 10 ani, jumătate au primit 100mg de aspirină la două zile, iar restul au primit un placebo.

În perioada studiului, au fost înregistrate 604 cazuri de boli cardiovasculare, 168 de cancer de colon, 1832 alte tipuri de cancer și 302 situații de hemoragii gastrointestinale severe care au necesitat spitalizarea. În următorii șapte ani, au mai fost înregistrare încă 107 cazuri de cancer de colon și 1388 alte tipuri de cancer.

În comparație cu administrarea tabletei placebo, consumul regulat de aspirină a corelat cu o scădere minoră a riscului de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau cancer de colon. În același timp, două treimi din femeile care au luat aspirină au avut hemoragii gastro-intestinale, riscul asociat crescând odată cu vârsta.

Conform autorilor cercetării, administrarea regulată de aspirină în doze mici este ineficientă sau dăunătoare pentru majoritatea femeilor. Calculele realizate sugerează că beneficiile ar fi mai mari decât riscurile doar într-un număr redus de cazuri de femei cu o vârstă mai mare de 65 de ani care ar lua aspirină timp de 15 ani.

Noul studiu se alătură altor cercetări recente privind efectele administrării de acid acetilsalicilic, printre care și concluzia autorităților medicale americane conform căreia aspirina nu previne afecțiunile cardiovasculare.
Surse: BMJ, Heart, Contemporary Reviews in Cardiovascular Medicine