Arhive etichetă: antropologie culturala

Artă rupestră în peștera Armintxe, Spania (video)

Gravurile descoperite în peștera Armintxe din orașul Lekeitio au fost descrise drept „cele mai spectaculoase și impresionante” din Spania. Arta rupestră are o vechime estimată la 14000 ani și înfățișează peste 30 de animale, printre care și doi lei. Deși au o vârstă similară cu alte reprezentări din zonă, gravurile se aseamănă mai mult cu cele descoperite în regiunea franceză… continuare »

Începuturile agriculturii în Semiluna Fertilă s-ar datora mai multor populații

Dovezile arheologice susțin începuturile și răspândirea agriculturii din Semiluna Fertilă, dar noi cercetări genetice sugerează că cel puțin două populații distincte de vânători-culegători ar fi adoptat în mod independent agricultura în Neolitic. Conform studiilor publicate, agricultorii din centrul și sud-vestul Europei ar fi descendenți ai egeenilor din nord-vestul Anatoliei, în timp ce populațiile actuale din Asia de Sud și-ar avea… continuare »

Mărgelele de sticlă descoperite la Cioclovina au origini mesopotamiene

Mărgelele de sticlă din tezaurul descoperit în Peștera Cioclovina cu Apă – Hunedoara au fost realizate din sticla mesopotamiană, potrivit unei noi cercetări publicată în Journal of Archaeological Science. Cercetarea pare să confirme relatările din Scrisorile de la Amarna privind comerțul cu sticlă între Siria și Egipt. Conform autorilor, răspândirea sticlei din Mesopotamia ar demonstra existența unor „drumuri ale sticlei”,… continuare »

Mormânt geto-dacic în Velikovo, Bulgaria

În satul Velikovo, din regiunea Dobrici, Bulgaria, a fost identificat un mormânt geto-dacic din perioada romană. Din păcate, jefuitorii de morminte au făcut descoperirea, iar săpăturile arheologice de salvare nu au mai recuperat decât un inventar modest. Se presupune că „vânătorii de comori” au sustras obiectele funerare, deteriorând mormântul geto-dacic. Ceramica recuperată de arheologi a fost restaurată și urmează să… continuare »

Structuri circulare din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța (video)

Structurile circulare realizate din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța ar avea o vechime de aproximativ 176500 ani, conform cercetării publicate în revista Nature. Complexitatea lor exclude posibilitatea unor formații naturale, iar arheologii presupun că au fost cel mai probabil construite de Oamenii de Neanderthal. Această ipoteză ridică însă mai multe întrebări decât să aducă răspunsuri și pune din nou… continuare »

Peștera Atxurra ar avea artă rupestră de 14000 ani

În peștera Atxurra din Berriatua, nordul Spaniei, a fost descoperită artă rupestră cu o vechime estimată la aproximativ 14000 ani. Cele peste 70 de gravuri sau picturi identificate până acum sunt reprezentări zoomorfe, înfățișând în cea mai mare parte cai și bizoni. Peștera va rămâne închisă publicului pentru a permite cercetătorilor să studieze arta parietală nou descoperită. Peștera Atxurra este… continuare »

Pandantivul din Star Carr și gravurile de 11000 ani

Un pandantiv descoperit în situl Star Carr din Anglia este descris într-un nou studiu drept „cel mai vechi obiect de artă mezolitică” din Marea Britanie. Conform cercetătorilor, pandantivul din Star Carr ar avea o vechime de aproximativ 11000 ani și simbolurile sale ar reprezenta un copac, o hartă și o frunză. Pandantivele gravate din Mezolitic sunt considerate extrem de rare,… continuare »

Rochia din Tarkhan – cea mai veche îmbrăcăminte țesută din lume

Rochia descoperită în necropola egipteană Tarkhan a fost confirmată de o nouă datare drept cea mai veche piesă de îmbrăcăminte țesută descoperită până acum. Excavată prima dată în 1913 și redescoperită în 1977, rochia din Tarkhan este estimată să aibă o vechime cuprinsă între aproximativ 5100 și 5500 ani. Spre deosebire de alte țesături antice purtate prin înfășurare, rochia este… continuare »

Misterul uneltelor din piatră din Sulawesi, Indonezia

Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »

Gravura din Molí del Salt, o hartă preistorică?

Pe o bucată de rocă descoperită în Molí del Salt (Spania) au fost scrijelite șapte forme semicirculare în urmă cu aproximativ 13800 ani. Acum, cercetătorii cred că ar putea fi prima reprezentare a unui grup social uman, prima hartă a unei așezări umane din Paleoliticul superior. Dacă incrustațiile în rocă sunt șapte colibe sau nu, probabil nu vom ști niciodată… continuare »