Arhive etichetă: antropologie

Bijuterii neanderthaliene în Krapina?

Situl Krapina din Croația a furnizat de-a lungul timpului informații importante despre Homo neanderthalensis, iar cercetătorii susțin acum că au identificat bijuterii neanderthaliene realizate din gheare de codalb. Având în vedere vechimea de 130000 de ani a artefactelor, afirmația implică capacitatea oamenilor de Neanderthal de a realiza obiecte cu semnificație simbolică cu mult înainte de venirea Homo sapiens în Europa…. continuare »

Omul din Ledi-Geraru și complicata istorie a umanității

O mandibulă cu o vechime de 2,8 milioane de ani descoperită în Ledi-Geraru ar putea marca începuturile omenirii, dar descendența Homo sapiens pare să devină și mai complicată. Cercetătorii susțin că mandibula din Ledi-Geraru este a unui specimen din genul Homo, dar nu sunt încă siguri din ce specie. Împreună cu reevaluarea fosilelor poreclite „Copilul lui Johnny”, noua descoperire sugerează… continuare »

Limbile indo-europene ar fi apărut la est de Moldova

Limbile indo-europene ar fi apărut în urmă cu cca. 6500 – 5500 ani în stepa Ponto-Caspică, un spațiu ce se întinde din Moldova și Ucraina până în Rusia și vestul Kazahstanului. Concluzia aparține lingviștilor Universității Berkeley, fiind susținută și de una dintre cele mai cuprinzătoare analize ale AND-ului europenilor antici. În urmă cu 4500 ani, migrația masivă a populațiilor din… continuare »

Manot 1 – omul care a trăit alături de neanderthalieni

Manot 1 este numele unui craniu incomplet descoperit în peștera Manot din Israel, iar cercetătorii cred că se numără printre coloniștii timpurii care au părăsit Africa răspândindu-se în Asia și Europa. Manot 1 a trăit în urmă cu aproximativ 55000 ani în aceeași zonă în care locuiau și oameni de Neanderthal, prima dovadă de acest fel din Orientul Mijlociu. Manot… continuare »

Australopithecus africanus ar fi utilizat unelte

Australopithecus africanus este unul dintre posibilii strămoșii ai omului modern, iar o nouă cercetare susține că ar fi putut utiliza unelte în același mod ca Homo sapiens. Concluzia se bazează pe studierea structurii interne a oaselor mâinii și sugerează că hominizii ar fi utilizat unelte în urmă cu aproximativ 3,2 milioane de ani, cu cel puțin o jumătate de milion… continuare »

Primul topor de mână din os descoperit în China

Arheologii chinezi susțin că au descris și datat primul topor de mână din os descoperit în Asia de Est. Având o vechime estimată la aproximativ 170000 ani, toporul a fost realizat din mandibula unui stegodon, o rudă dispărută a elefanților de astăzi. Uneltele preistorice realizate din os sunt mult mai rare decât cele din piatră, iar toporul din os descris… continuare »

Cea mai veche gravură din lume a fost realizată de Homo erectus

O echipă internațională de cercetători a identificat și descris cea mai veche gravură descoperită până acum. Având o vechime estimată la aproximativ 500000 ani, scoica gravată cu modele geometrice de către un hominin redeschide discuția privind capacitățile cognitive ale speciei Homo erectus și altor rude primitive ale omului modern. Gravura a fost descoperită după ce echipa formată din 21 de… continuare »

Topor din piatră cu coadă de lemn descoperit în Rodbyhavn

O descoperire extrem de rară din Epoca Pietrei a fost realizată de arheologii danezi: un topor din piatră încă atașat de coada de lemn a fost găsit în localitatea Rødbyhavn. Deși nu a fost încă datat, se estimează că toporul are o vechime de aproximativ 5500 ani, o vârstă remarcabilă pentru un obiect de lemn recuperat din sol. Orașul Rodbyhavn… continuare »

Un sărut transferă până la 80 de milioane de bacterii

Până la 80 de milioane de bacterii sunt transferate în timpul unui sărut de 10 secunde, conform unui studiu publicat în revista Microbiome. De asemenea, cercetătorii mai susțin că partenerii au comunități similare de bacterii orale dacă se sărută de mai multe ori pe zi. Deși realizat pe un eșantion redus numeric, studiul oferă detalii importante despre biologia sărutului și… continuare »

Cuncaicha – așezarea la cea mai mare altitudine din Epoca de Gheață

O echipă internațională de arheologi a studiat adăpostul sub stâncă Cuncaicha, așezarea din Pleistocen situată la cea mai mare altitudine descoperită până acum. Aflat în Anzii Peruvieni la o altitudine de aproape 4500m, situl arheologic mai include și un atelier de unelte, demonstrând că oamenii au trăit în aceste regiuni neprimitoare în urmă cu cel puțin 11500 ani, la sfârșitul… continuare »