Arhive etichetă: antropologie

Omul din Ust-Ishim și cel mai vechi genom Homo Sapiens

Femurul descoperit în apropierea localității Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de până acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim oferă noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii și ajută la stabilirea perioadei în care s-a încrucișat cu Omul de Neanderthal. În… continuare »

Europenii moderni descind din trei populații străvechi

Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea până acum, noi analize ADN sugerând că descind din trei grupuri principale de populații străvechi. Comparând nouă genomuri antice cu cele moderne, cercetătorii au demonstrat contribuția unui nou grup la mixul genetic al celor mai mulți europeni actuali, față de cele două populații antice deja cunoscute. Cercetările… continuare »

Gravura din Peștera Gorham, prima operă de artă neanderthaliană?

O gravură descoperită în Peștera Gorham din Gibraltar ar putea fi primul exemplu de artă neanderthaliană, conform unui studiu publicat în revista PANS. În general, Omul de Neanderthal este considerat ruda noastră îndepărtată, mai puțin inteligentă și incapabilă de gândire abstractă. Spre deosebire de Homo sapiens, de la care s-au păstrat o mulțime de reprezentări artistice, Homo neanderthalensis nu s-a… continuare »

Dispariția Omului de Neanderthal, o nouă cronologie

Omul de Neanderthal a dispărut din Europa cu cel puțin zece mii de ani mai devreme decât se credea până acum, susține un nou studiu publicat în revista Nature de către o echipă internațională de cercetători. Cu toate acestea, Homo neanderthalensis și Homo sapiens au coexistat aproape cinci mii de ani, timp suficient pentru a interacționa și a se încrucișa, susțin… continuare »

Homo floresiensis nu ar fi o altă specie de hominin

În urmă cu zece ani, Homo floresiensis a fost descris drept „cea mai importantă descoperire în evoluția umană din ultimul secol”. Poreclită „Omul din Flores” sau „hobbit”, specia a fost contestată de-a lungul timpului, iar o nouă cercetare susține că osemintele nu aparțin unui alt tip de om, ci unui individ afectat de sindromul Down. Homo floresiensis a fost descris… continuare »

Peștera Ciur-Izbuc conține printre cele mai vechi urme de pași umani din lume

În peștera Ciur-Izbuc din Bihor se află cele mai vechi urme de pași umani din Europa și printre cele mai vechi din lume, susține un nou studiu realizat de un colectiv de cercetători ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță” (ISER). Din păcate, peste 75% din urmele plantare ale omului preistoric din această peșteră au fost distruse de turiști și exploratori… continuare »

Cuvieronius – strămoșul elefantului vânat de amerindieni antici

În situl arheologic poreclit „El Fin del Mundo” (capătul lumii), cercetătorii americani și mexicani au descoperit noi dovezi privind vânarea pachidermelor de către populația Clovis. Deși era cunoscut faptul că oamenii preistorici vânau animale din familia Gomphotheriidae în America Centrală și de Sud, este prima dată când astfel de dovezi sunt descoperite în America de Nord, iar datarea sugerează că… continuare »

Geoglifele din Valea Chincha mai vechi decât Liniile Nazca

Cercetări arheologice recente au condus la descoperirea unui complex arhitectural și astronomic în Valea Chincha din Peru. Complexul este format din geoglife liniare, ansambluri circulare de piatră, movile cu funcții rituale și așezări umane întinse pe o suprafață de 40 km pătrați. Conform datărilor efectuate de arheologi, complexul a fost construit în urmă cu aproximativ 2300 de ani, mai vechi… continuare »

La Brana 1 – vânător-culegător european cu ochi albaștri și piele închisă la culoare

La Brana 1 este scheletul unui vânător-culegător care a trăit acum 7000 de ani, iar recenta analiza a ADN-ului este pe cale să schimbe câteva teorii privind evoluția populației europene. Rămășițele umane au fost descoperite din întâmplare în complexul de peșteri La Braña-Arintero din Munții Cantabrici – Spania în 2006. Inițial, cele două schelete umane au fost considerate rezultatul unei… continuare »

ADN-ul de 400000 ani schimbă teoriile evoluției

ADN-ul extras dintr-un femur cu o vechime aproximativă de 400000 ani reprezintă cel mai vechi material genetic al unui hominin. Conform datelor de până acum, grupul homininilor include omul modern, speciile dispărute din genul Homo și strămoșii lor direcți, dar noile descoperiri complică și mai mult arborele genealogic uman. Deși descoperite începând din 1990, cele peste 6000 de fosile din… continuare »