Arhive etichetă: biologie

Sirdavidia – gen de plante denumit în onoarea lui Sir David Attenborough

Sirdavidia solannona este o nouă specie de plante din familia anonacee și prima reprezentantă a noului gen Sirdavidia, denumit în onoarea binecunoscutului naturalist Sir David Attenborough. Din păcate, Sirdavidia solannona nu a fost identificată decât în două locații restrânse din Gabon și a fost propusă pentru includerea în lista speciilor pe cale de dispariție. Ca și Sir David Attenborough, Sirdavidia… continuare »

Evoluția păsărilor descifrată cu ajutorul geneticii

O cercetarea de anvergură a încercat să descifreze evoluția păsărilor analizând genomul a 48 de specii provenind din 32 de ordine diferite. Rezultatele au fost publicate în 28 de studii științifice care tratează diverse aspecte ale evoluției păsărilor, printre care originea și diversificarea rapidă a speciilor după dispariția dinozaurilor, dezvoltarea penajului și capacității de a zbura, pierderea dentiției și câștigarea… continuare »

Un sărut transferă până la 80 de milioane de bacterii

Până la 80 de milioane de bacterii sunt transferate în timpul unui sărut de 10 secunde, conform unui studiu publicat în revista Microbiome. De asemenea, cercetătorii mai susțin că partenerii au comunități similare de bacterii orale dacă se sărută de mai multe ori pe zi. Deși realizat pe un eșantion redus numeric, studiul oferă detalii importante despre biologia sărutului și… continuare »

Eryx jaculus – boa de nisip redescoperit în România (video)

Eryx jaculus este cunoscut drept boa de nisip și nu a mai fost observat în mediul natural din România din anii ’30. Recent, pornind de la fotografiile postate pe o rețea de socializare, herpetologii au reușit să localizeze mai multe exemplare în Lunca Dunării, inclusiv o femelă cu pui. Eryx jaculus preferă zonele uscate cu nisip în care se poate… continuare »

Lacul Whillans adăpostește viață la 800m sub Antarctica

Aproximativ 4000 de creaturi microscopice au fost descoperite în Lacul Whillans, la 800m sub calota Antarctică, demonstrând pentru prima dată că viața este posibilă într-un astfel de mediu. Descoperirea este considerată deosebit de importantă pentru înțelegea modului în care viața ar putea apărea în alte locuri din Sistemul Solar cu condiții de mediu similare. Antarctica are circa 400 de lacuri… continuare »

Arapaima, peștii uriași din Amazon, pe cale de dispariție

Arapaima sunt printre cei mai mari pești de apă dulce din lume, iar o nouă cercetare susține că sunt amenințați cu dispariția. Genul Arapaima conține cinci specii de pești de dimensiuni mari ce trăiesc în bazinul fluviului Amazon. Cea mai cunoscută este Arapaima gigas, denumită în mod obișnuit pirarucu, unele exemplare putând ajunge până la peste 2m în lungime și… continuare »

Homo floresiensis nu ar fi o altă specie de hominin

În urmă cu zece ani, Homo floresiensis a fost descris drept „cea mai importantă descoperire în evoluția umană din ultimul secol”. Poreclită „Omul din Flores” sau „hobbit”, specia a fost contestată de-a lungul timpului, iar o nouă cercetare susține că osemintele nu aparțin unui alt tip de om, ci unui individ afectat de sindromul Down. Homo floresiensis a fost descris… continuare »

Myotis midastactus, o nouă specie de liliac auriu în Bolivia

Myotis midastactus este o nouă specie de liliac auriu, considerat să trăiască doar în Bolivia. Blana de culoare aurie i-a determinat pe cercetători să îl denumească „midastactus” (atingerea lui Midas) pornind de la legenda regelui grec Midas care transforma în aur tot ce atingea. Deși descris recent ca o specie nouă pentru știință, liliacul auriu din Bolivia era cunoscut de… continuare »

Cele mai mari insecte din lume

Descoperirea recentă prezentată drept „cea mai mare insectă acvatică” a redeschis discuțiile privind cele mai mari insecte din lume. Totul a pornit de la „o insectă ciudată care seamănă cu o libelulă uriașă cu clești lungi”, așa cum a fost descris specimenul capturat de localnicii din Chengdu, provincia Sichuan (China), care l-au prezentat specialiștilor de la Muzeul Insectelor din Vestul… continuare »

Lyrarapax unguispinus – un prădător preistoric cu creier mic

Lyrarapax unguispinus este considerat printre primele animale de pradă, trăind în oceanele din Cambrianul inferior, în urmă cu 520 milioane de ani. Fosilele descoperite în China sunt așa de bine conservate, încât au permis cercetătorilor să studieze creierul și sistemul nervos al acestei specii. Deși similar ca dimensiune unui crevete mare, Lyrarapax avea un creier la fel de simplu ca… continuare »