Australopithecus africanus este unul dintre posibilii strămoșii ai omului modern, iar o nouă cercetare susține că ar fi putut utiliza unelte în același mod ca Homo sapiens. Concluzia se bazează pe studierea structurii interne a oaselor mâinii și sugerează că hominizii ar fi utilizat unelte în urmă cu aproximativ 3,2 milioane de ani, cu cel puțin o jumătate de milion… continuare »
Un nou studiu a confirmat că Purgatorius, un mic mamifer considerat a fi printre primele primate, ducea o viață arboricolă. Paleontologii au ajuns la această concluzie după ce au studiat mai multe fosile ale oaselor gleznei provenite de la această specie care a trăit în urmă cu 65 milioane de ani. Conform cercetătorilor, noile date se constituie în cele mai… continuare »
O cercetarea de anvergură a încercat să descifreze evoluția păsărilor analizând genomul a 48 de specii provenind din 32 de ordine diferite. Rezultatele au fost publicate în 28 de studii științifice care tratează diverse aspecte ale evoluției păsărilor, printre care originea și diversificarea rapidă a speciilor după dispariția dinozaurilor, dezvoltarea penajului și capacității de a zbura, pierderea dentiției și câștigarea… continuare »
Descoperiți pentru prima dată în 2002, viermii din genul Osedax au uimit prin capacitatea lor de a se hrăni cu oase de balenă. Această abilitate nemaiîntâlnită le-a adus poreclele de „viermi zombi” sau „viermi care mănâncă oase”, dar surprizele nu s-au oprit aici. Cercetătorii au constatat că femelele erau de dimensiune mai mare și aveau adevărate „haremuri” de masculi mult… continuare »
Dinozaurii cu coarne sunt printre cei mai ușor de recunoscut și cei mai studiați, dar se știu destul de puține despre originile lor. Aquilops americanus este o nouă specie descrisă de paleontologii americani și cel mai vechi dinozaur cu coarne descoperit până acum în America de Nord. Deși nu era mai mare decât o pisică, Aquilops americanus avea câteva din… continuare »
Noi fosile ale speciei Cambaytherium thewissi sugerează că ordinul Perissodactyla, ce include caii și rinocerii moderni, și-ar avea originile în India, înainte ca subcontinentul să devină parte din Asia. Concluzia aparține unei echipe internaționale, coordonate de cercetătorii Universității Johns Hopkins, care a descoperit peste 200 de fragmente fosile ale speciei Cambaytherium thewissi într-o mină din India. Caii, zebrele, rinocerii și… continuare »
Cele mai vechi fosile de insecte au o vechime de aproximativ 400 milioane de ani, dar un nou studiu genetic a stabilit că evoluția insectelor a început mult mai devreme, aproape în același timp cu dezvoltarea primelor plante terestre. Studiul „Phylogenomics resolves the timing and pattern of insect evolution” a fost publicat în revista Science și reprezintă primul rezultat al… continuare »
Ihtiozaurii erau reptile acvatice, dar Cartorhynchus lenticarpus pare să fi fost adaptat și la viața pe uscat, caracteristică ce îl recomandă drept o adevărată „verigă lipsă” în evoluția acestor creaturi. Cercetătorii consideră că specia face legătura dintre ihtiozaurii asemănători unui delfin și strămoșii reptilieni tereștrii, fiind primul ihtiozaur amfibiu descoperit până acum. Exemplarul fosil a fost descoperit de către o… continuare »
Femurul descoperit în apropierea localității Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de până acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim oferă noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii și ajută la stabilirea perioadei în care s-a încrucișat cu Omul de Neanderthal. În… continuare »
Microbrachius dicki sunt primele vertebrate care au folosit fertilizarea internă și copulația pentru a se reproduce în urmă cu aproape 385 milioane de ani, conform unui nou studiu publicat în revista Nature. Descoperirea este considerată printre cele mai importante din istoria evoluției reproducerii sexuale deoarece Microbrachius dicki erau placodermi, considerați a fi cele mai primitive vertebrate cu maxilar și primii… continuare »