Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea până acum, noi analize ADN sugerând că descind din trei grupuri principale de populații străvechi. Comparând nouă genomuri antice cu cele moderne, cercetătorii au demonstrat contribuția unui nou grup la mixul genetic al celor mai mulți europeni actuali, față de cele două populații antice deja cunoscute. Cercetările… continuare »
Omul de Neanderthal a dispărut din Europa cu cel puțin zece mii de ani mai devreme decât se credea până acum, susține un nou studiu publicat în revista Nature de către o echipă internațională de cercetători. Cu toate acestea, Homo neanderthalensis și Homo sapiens au coexistat aproape cinci mii de ani, timp suficient pentru a interacționa și a se încrucișa, susțin… continuare »
În urmă cu zece ani, Homo floresiensis a fost descris drept „cea mai importantă descoperire în evoluția umană din ultimul secol”. Poreclită „Omul din Flores” sau „hobbit”, specia a fost contestată de-a lungul timpului, iar o nouă cercetare susține că osemintele nu aparțin unui alt tip de om, ci unui individ afectat de sindromul Down. Homo floresiensis a fost descris… continuare »
La Brana 1 este scheletul unui vânător-culegător care a trăit acum 7000 de ani, iar recenta analiza a ADN-ului este pe cale să schimbe câteva teorii privind evoluția populației europene. Rămășițele umane au fost descoperite din întâmplare în complexul de peșteri La Braña-Arintero din Munții Cantabrici – Spania în 2006. Inițial, cele două schelete umane au fost considerate rezultatul unei… continuare »
ADN-ul extras dintr-un femur cu o vechime aproximativă de 400000 ani reprezintă cel mai vechi material genetic al unui hominin. Conform datelor de până acum, grupul homininilor include omul modern, speciile dispărute din genul Homo și strămoșii lor direcți, dar noile descoperiri complică și mai mult arborele genealogic uman. Deși descoperite începând din 1990, cele peste 6000 de fosile din… continuare »