Arhive etichetă: paleoantropologie

Misterul uneltelor din piatră din Sulawesi, Indonezia

Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »

Vânători-culegători din Caucaz printre strămoșii eurasiaticilor moderni

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »

Homo sapiens trăia în peștera Fuyan din China acum 80000 de ani?

În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »

Bayira – omul din Mota și călătoria înapoi în Africa

ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »

Homo naledi, o nouă specie a genului Homo?

Antropologii susțin că au identificat o nouă specie de hominin, o posibilă rudă preistorică a omului modern denumită Homo naledi. Totuși, având în vedere că fosilele nici nu au fost datate, mai mulți cercetători și-au exprimat îndoiala cu privire la includerea sa în genul Homo. Descoperirea a fost însă detaliată într-un documentar comun NOVA/National Geographic „Dawn of Humanity” difuzat în… continuare »

Bascii, primii agricultori iberici?

Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas… continuare »

Olduvai Hominin 86 (OH 86) – cea mai primitivă mână umană

Olduvai Hominin 86 (OH 86) pare doar un mic os fosilizat, dar descoperirea sa are o importanță deosebită. Conform studiului publicat în revista Nature Communications, OH 86 este cea mai veche falangă similară unui om modern, descoperită până acum. Având o vechime de peste 1,84 milioane de ani, OH 86 provine de la un hominin neidentificat care a trăit în… continuare »

Arago 149 – Omul din Tautavel își găsește înaintașii

Omul din Tautavel a fost considerat printre cele mai importante descoperiri antropologice din Europa, iar arheologii au găsit acum urmele „strămoșului” său. Arago 149 este un dinte de hominin cu o vechime estimată între 580000 și 550000 ani, cu cel puțin o sută de mii de ani mai vechi decât Omul din Tautavel. Chiar dacă o legătură directă între cele… continuare »

Omul din Kennewick era amerindian

După aproape douăzeci de ani de la descoperire, misterul „Omului din Kennewick” a fost rezolvat. Conform analizei ADN, rămășițele umane descoperite în Kennewick aparțin unui individ mult mai înrudit cu amerindienii actuali decât cu orice altă populație. În mod ironic, rezultatele studiului ar putea susține acum cererile triburilor care au încercat în trecut să împiedice cercetarea științifică motivând că „Ancient… continuare »

Sima de los Huesos oferă dovezile primei crime

Un craniu descoperit în Sima de los Huesos poartă urmele violenței interpersonale de acum 430000 ani, posibil prima crimă din istoria descoperită până acum. Craniul 17 din Sima de los Huesos ar aparține unui strămoș al Omului de Neanderthal care pare să fi murit ca urmare a loviturilor primite. Pe lângă dovezile celei dintâi crime, analiza craniului sugerează și primele… continuare »