Arhive etichetă: paleogenetică

România neolitică între vânători-culegători și agricultori

România neolitică ar fi fost un spațiu în care vânători-culegătorii și agricultorii au conviețuit și au avut urmași. Concluzia aparține unui nou studiu paleogenetic ce a analizat ADN-ul fosilelor umane descoperite la Ostrovul Corbului, Schela Cladovei și Gura Baciului. Deși limitată, cercetarea se constituie într-o nouă dovadă privind numeroasele migrații ce au conturat populația Europei și contribuie la înțelegerea fenomenului… continuare »

Începuturile agriculturii în Semiluna Fertilă s-ar datora mai multor populații

Dovezile arheologice susțin începuturile și răspândirea agriculturii din Semiluna Fertilă, dar noi cercetări genetice sugerează că cel puțin două populații distincte de vânători-culegători ar fi adoptat în mod independent agricultura în Neolitic. Conform studiilor publicate, agricultorii din centrul și sud-vestul Europei ar fi descendenți ai egeenilor din nord-vestul Anatoliei, în timp ce populațiile actuale din Asia de Sud și-ar avea… continuare »

Craniul alungit din Gyeongju-si, Coreea de Sud

În apropierea orașului Gyeongju-si din Coreea de Sud, arheologii au recuperat un mokgwakmyo, un sicriu tradițional din lemn datând din perioada Regatului Silla. Reconstituind scheletul, cercetătorii au descoperit craniul alungit al unei femei vegetariene cu o vârstă estimată între 35 – 39 ani. După reconstrucția facială și studierea trăsăturilor, craniul dolicocefal nu pare să fi suferit deformări artificiale. Orașul Gyeongju-si… continuare »

PM1, craniul de femeie din Peștera Muierii susține ipoteza „înapoi în Africa”

Analiza ADN-ului recuperat din craniul de femeie descoperit în Peștera Muierii din Gorj pare să susțină ipoteza reîntoarcerii omului modern în Africa. Conform studiului publicat în Scientific Reports, craniul PM1 aparține unui Homo sapiens ai cărui cei mai apropiați urmași actuali se găsesc în Nord-Vestul Africii. Cu alte cuvinte, o populație care a trăit în urmă cu 35000 ani pe… continuare »

Cioclovina 1 – printre cei mai vechi europeni

Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »

Vânători-culegători din Caucaz printre strămoșii eurasiaticilor moderni

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »

Bayira – omul din Mota și călătoria înapoi în Africa

ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »

Bascii, primii agricultori iberici?

Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas… continuare »

Omul din Kennewick era amerindian

După aproape douăzeci de ani de la descoperire, misterul „Omului din Kennewick” a fost rezolvat. Conform analizei ADN, rămășițele umane descoperite în Kennewick aparțin unui individ mult mai înrudit cu amerindienii actuali decât cu orice altă populație. În mod ironic, rezultatele studiului ar putea susține acum cererile triburilor care au încercat în trecut să împiedice cercetarea științifică motivând că „Ancient… continuare »

Migrații masive din Epoca Bronzului au modelat Europa

Structura demografică a Europei a fost modelată de migrații masive din Epoca Bronzului, susține o nouă cercetare pe baza analizei ADN a 101 eurasiatici antici. Cercetătorii susțin că pielea deschisă la culoare era frecventă printre europenii din Epoca Bronzului, dar și intoleranța la lactoză. Totodată, rezultatele susțin teoria importanței migrațiilor în răspândirea limbilor indo-europene. Epoca Bronzului în Europa și Asia,… continuare »