Arhive etichete: paleogenetică

Oase 1 a avut strămoși neanderthalieni

Analiza ADN a relevat că Oase 1, mandibula descoperită în Peștera cu Oase în 2002, a aparținut unui bărbat din specia Homo sapiens, care avea însă printre strămoși Homo neanderthalensis. Descoperirea a fost prezentată în cadrul întrunirii Biology of Genomes și sugerează că omul modern și neanderthalienii s-au încrucișat o perioadă mult mai îndelungată decât se estimase până acum. Începând… continuare »

Limbile indo-europene ar fi apărut la est de Moldova

Limbile indo-europene ar fi apărut în urmă cu cca. 6500 – 5500 ani în stepa Ponto-Caspică, un spațiu ce se întinde din Moldova și Ucraina până în Rusia și vestul Kazahstanului. Concluzia aparține lingviștilor Universității Berkeley, fiind susținută și de una dintre cele mai cuprinzătoare analize ale AND-ului europenilor antici. În urmă cu 4500 ani, migrația masivă a populațiilor din… continuare »

Omul din Ust-Ishim și cel mai vechi genom Homo Sapiens

Femurul descoperit în apropierea localității Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de până acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim oferă noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii și ajută la stabilirea perioadei în care s-a încrucișat cu Omul de Neanderthal. În… continuare »

Europenii moderni descind din trei populații străvechi

Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea până acum, noi analize ADN sugerând că descind din trei grupuri principale de populații străvechi. Comparând nouă genomuri antice cu cele moderne, cercetătorii au demonstrat contribuția unui nou grup la mixul genetic al celor mai mulți europeni actuali, față de cele două populații antice deja cunoscute. Cercetările… continuare »

La Brana 1 – vânător-culegător european cu ochi albaștri și piele închisă la culoare

La Brana 1 este scheletul unui vânător-culegător care a trăit acum 7000 de ani, iar recenta analiza a ADN-ului este pe cale să schimbe câteva teorii privind evoluția populației europene. Rămășițele umane au fost descoperite din întâmplare în complexul de peșteri La Braña-Arintero din Munții Cantabrici – Spania în 2006. Inițial, cele două schelete umane au fost considerate rezultatul unei… continuare »

ADN-ul de 400000 ani schimbă teoriile evoluției

ADN-ul extras dintr-un femur cu o vechime aproximativă de 400000 ani reprezintă cel mai vechi material genetic al unui hominin. Conform datelor de până acum, grupul homininilor include omul modern, speciile dispărute din genul Homo și strămoșii lor direcți, dar noile descoperiri complică și mai mult arborele genealogic uman. Deși descoperite începând din 1990, cele peste 6000 de fosile din… continuare »