În urmă cu 467 milioane de ani, Pentecopterus decorahensis trebuie să fi fost un prădător de temut. Având o lungime de până la 170 cm, scorpionul de mare era înzestrat cu brațe mari și puternice pentru a prinde prada, dar și cu un „scut” ce îi apăra capul. Pentecopterus decorahensis este considerat cel mai vechi scorpion de mare descoperit până… continuare »
Paleontologii au descoperit o nouă specie preistorică în sudul Braziliei și susțin că ar putea fi veriga lipsă în evoluția șopârlelor. Gueragama sulamericana face parte dintr-un grup foarte divers de șopârle din Cretacic, dar este prima de acest fel descoperită în America de Sud. Descoperirea ar putea explica de ce iguanele au populat Lumea Nouă, iar rudele lor au prosperat… continuare »
Palaeoplethodon hispaniolae este prima salamandră descoperită în chihlimbar. În urmă cu peste 20 de milioane de ani, salamandra a încercat să scape de un prădător, dar a rămas prinsă în rășină. Acum, fragmentul de chihlimbar descoperit în Republica Dominicană oferă noi informații cercetătorilor despre distribuția amfibienilor în Caraibe. Flori, insecte și alte mici viețuitoare au mai fost găsite fosilizate în… continuare »
Fractofusus sunt considerate printre cele mai primitive organisme complexe care au apărut pe Pământ, posibil printre primele animale care au existat. Acum, o echipă de cercetători susține că a identificat modul în care se reproduceau, cel mai vechi exemplu de reproducere la un organism complex. Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea originii mediului marin modern. În ultima parte a perioadei… continuare »
Tetrapodophis amplectus s-ar traduce aproximativ „șarpele cu patru picioare care îmbrățișează”, iar echipa care l-a descoperit și descris susține că ar putea ajuta la înțelegerea tranziției de la șopârle la șerpi. Cercetarea este însă controversată, în special datorită modului în care au fost obținute fosilele. Specimenul tip care a condus la descrierea noii specii a fost identificat de către Dr…. continuare »
Barbatodon transylvanicus avea dinți de culoare roșie și a trăit în Transilvania, dar porecla „mamiferul Dracula” nu îl reprezintă. O nouă cercetare a fosilelor acestui mic mamifer preistoric a relevat compoziția smalțului roșiatic și a oferit mai multe detalii despre posibila sa dietă. Astfel, deși Barbatodon transylvanicus nu este o specie nouă, reanalizarea sa oferă oamenilor de știință noi date… continuare »
Zhenyuanlong suni este un dinozaur ciudat. Deși face parte din cele mai apropiate rude ale păsărilor, acest dinozaur cu pene era mai mare decât alte specii similare și avea aripi scurte. Paleontologii nu sunt siguri dacă Zhenyuanlong suni ar fi putut zbura sau plana, considerându-l reprezentantul unei grup „rar și aberant” de dinozauri. Fosilele care au condus la descrierea speciei… continuare »
Paleontologii au descris o nouă specie de dinozaur, Wendiceratops pinhornensis fiind printre cei mai vechi dinozauri cu coarne descoperiți până acum. Caracteristicile sale primitive și neobișnuite oferă o nouă perspectivă asupra evoluției familiei Ceratopsidae și celui mai mai cunoscut reprezentat – Triceratops. Noua specie a fost descrisă după analizarea a peste 200 de oase descoperite în formațiunea geologică Oldman din… continuare »
Huanansaurus ganzhouensis este o nouă specie de oviraptor, un dinozaur cu creastă și pene care a trăit la sfârșitul Cretacicului. Deși fosilele sale au fost descoperite în sudul Chinei, Huanansaurus se aseamănă cel mai mult cu specii din grupul Oviraptorosauria descoperite în Mongolia. Acest fapt, susțin paleontologii, sugerează o distribuție pe tot cuprinsul Asiei a dinozaurilor cu pene de acest… continuare »
Pappochelys rosinae a trăit în urmă cu aproximativ 240 milioane de ani, iar paleontologii consideră că a fost o broască-țestoasă primitivă. Reptila nu avea încă carapacea caracteristică, dar prezenta o serie de trăsături care ar putea explica originea acesteia. Conform cercetătorilor, Pappochelys rosinae ar fi o importantă „verigă lipsă” în evoluția țestoaselor de astăzi. Deși în limba română se numesc… continuare »