Vânători-culegători din Caucaz printre strămoșii eurasiaticilor moderni

vanator-culegator
Vânător-culegător descoperit în peștera Kotias Klde / foto Eppie Jones

Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două genomuri antice din Caucaz, dar autorii susțin că vor continua analizarea fosilelor umane din regiune pentru a obține mai multe date.

Studiile publicate anul trecut despre originea europenilor moderni susțineau descendența populațiilor actuale din vânători-culegători ajunși în Europa în urmă cu cca. 45000 ani, agricultori sosiți din Orientul Apropiat în urmă cu aproximativ 7000 ani și o populație antică din Eurasia de nord care ar fi ajuns în Europa în urmă cu cca. 5000 de ani. Această ipoteză este susținută de cercetările privind originea limbilor indo-europene și migrațiile masive din Epoca Bronzului care au modelat Europa.

Totuși, susțin autorii noului studiu, originea acestei a treia populații, care dă naștere culturii Yamnaya și influențează decisiv formarea Europei moderne, nu era foarte clară. Acum, geneticienii au reușit să recupereze ADN-ul din fosile umane descoperite în peșterile Kotias Klde (un molar datat între 9529 – 9895 î.Hr.) și Satsurblia (un os temporal, cca. 13 132 – 13380 î.Hr.) din Georgia, precum și din rămășițele unui tânăr Cro-Magnon (aproximativ 13560 – 13770 î.Hr.) descoperit în peștera Grotte du Bichon din Elveția.

Rezultatele cercetării sugerează existența unui grup de vânători-culegători din primul val de migrații care a fost izolat în urmă cu cca. 25000 ani în zona Caucazului de către Ultimul Maxim Glacial. Astfel, relieful și Epoca de Gheață au împiedicat populația de vânători-culegători din Caucaz să mai interacționeze semnificativ cu alte grupuri timp de aproape 15000 de ani. Ulterior, odată cu încălzirea climei, acest grup a contribuit la formarea culturii Yamnaya. La rândul lor, păstorii din stepa Ponto-Caspică au migrat de-a lungul Europei și au răspândit limbile indo-europene și metalurgia.

Totodată, populația anterior izolată din Caucaz a migrat și către Asia de Sud, contribuind la moștenirea genetică din India. David Lordkipanidze, director al Muzeului Național Georgian și coautor al cercetării, susține că acestea sunt primele analize genetice ale unor fosile umane din regiune, dar colecția muzeului ar putea oferi mult mai multe informații importante în viitor. Studiul „Upper Palaeolithic genomes reveal deep roots of modern Eurasians” a fost publicat în revista Nature Communications și poate fi consultat gratuit.
Surse: Nature Communications, Cambridge University, Trinity College Dublin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *