Pe baza datelor culese de misiunea ESA Venus Express, o echipă internațională de cercetători susține că a obținut cele mai concludente dovezi de până acum privind existența unor vulcani activi pe Venus, în regiunea Ganiki Chasma. Considerată „sora” Pământului, planeta Venus este cât se poate de diferită, iar unele deosebiri ar putea fi explicate prin activitatea vulcanică intensă din trecut.
Deși este o planetă telurică de dimensiune apropiată cu Pământul, Venus are o atmosferă densă și fierbinte (în medie ~ 480 grade Celsius), compusă în cea mai mare parte din dioxid de carbon. Viața așa cum o cunoaștem este imposibilă acum pe Venus, dar cercetătorii bănuiesc că planeta a fost mult mai prietenoasă în trecut, fiind posibil să fi avut chiar și oceane. Explicarea transformării planetei ne-ar putea ajuta să înțelegem efectele emisiilor de dioxid de carbon și altor gaze cu efect de seră pentru viața de pe Pământ.
Oamenii de știință consideră vulcanii drept „principalii suspecți” în cazul Venus, o mare parte din relieful planetei fiind modelat de vulcanism. Ipoteza se bazează pe datele culese în anii ’80 de misiunile sovietice Venera și în anii ’90 de misiunea americană Magellan, transpuse într-o hartă geologică globală a planetei.
Începând din 2010, observațiile realizate de misiunea Agenției Spațiale Europene Venus Express au indicat semne ale vulcanismului recent în trei regiuni, dar nu s-a putut stabili dacă vulcanii sunt încă activi. În 2012, analiza datelor din perioada 2006 – 2007 a relevat o creștere bruscă a concentrației de dioxid de sulf în straturile superioare ale atmosferei, urmată de o scădere graduală în următorii 5 ani. Cum emisiile naturale de dioxid de sulf sunt asociate erupțiilor vulcanice, fenomenul a fost considerat un posibil indicator pentru existența vulcanilor activi.
Acum, observațiile realizate de Venus Express în spectrul infraroșu apropiat au condus la identificarea unor zone din riftul Ganiki Chasma în care temperatura se modifica de la o zi la alta. Aceste puncte fierbinți se află în apropierea vulcanilor Ozza Mons și Maat Mons, iar cercetătorii consideră că sunt zone în care scoarța s-a fracturat și a permis ieșirea magmei la suprafață în râuri de lavă. Datele indică variații de temperatură de cca. 400 grade Celsius pe suprafețe variind între un kilometru pătrat și peste 200 km2.
Pentru moment, acestea sunt cele mai bune dovezi ale unor vulcani activi pe Venus, în condițiile în care sonda Venus Express și-a încheiat misiunea la începutul anului 2015. În viitor, noi date ar putea fi oferite de sonda spațială japoneză Akatsuki, care ar trebui să ajungă la Venus în decembrie 2015. Studiul „Active volcanism on Venus in the Ganiki Chasma rift zone” a fost publicat în Geophysical Research Letters.
Surse: Geophysical Research Letters, Brown University, ESA