Chang’e-5 a aterizat (video)

Capsula Chang’e-5
Capsula Chang’e-5 / imagine CCTV/CNSA

Capsula Chang’e-5 a aterizat cu bine în Mongolia Interioară aducând noi mostre din solul Lunii. China devine astfel a treia țară cu o astfel de reușită, după SUA și URSS. Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) așteaptă acum propuneri de la cercetători pentru a studia solul, inclusiv de la cercetători europeni prin intermediul ESA.

Prima partea a misiunii Chang’e-5 am prezentat-o în detaliu cu ocazia aselenizării din 1 decembrie 2020. Ulterior, modulul de aselenizare a început să colecteze probe de sol, atât de la suprafață, cât și penetrând scoarța lunară cu un burghiu. CNSA a declarat operațiunea finalizată în data de 1 decembrie 2020, la ora 20:53 UTC (22:53 ora României).

În data de 3 decembrie 2020, la ora 15:10 UTC, modulul conținând probele de sol s-a desprins de modulul de aselenizare și a intrat pe o orbită eliptică în jurul Lunii.

De pe suprafața Lunii am primit o imagine panoramică, iar misiunea NASA LRO a observat locul în care a aselenizat Chang’e-5.

În data de 5 decembrie 2020, la ora 21:42 UTC, modulul de ascensiune s-a andocat automat la modulul orbital și a început să transfere mostrele de sol către capsula care le transportă pe Pământ.

Ulterior, acest modul s-a separat de modulul orbital și a fost direcționat controlat către suprafața Lunii.

În data de 13 decembrie 2020, la 01:54 UTC, Chang’e-5 a pornit către Terra.

Capsula Chang’e-5 a aterizat cu succes în Siziwang Banner, din Regiunea Autonomă Mongolia Interioară (China), în data de 16 decembrie 2020, la ora 17:59 UTC (19:59 ora României și 17 decembrie, ora locală 01:59).

Probele de sol colectate de Chang’e-5 sunt considerate de o deosebită importanță științifică pentru că provin dintr-o regiune mai nouă a Lunii, regiunea vulcanică Oceanus Procellarum. Prin intermediu Agenției Spațiale Europene (ESA), cercetătorii europeni sunt așteptați de colegii chinezi cu propuneri de studii asupra probelor de sol. ESA a contribuit la misiunea Chang’e-5 prin asigurarea urmăririi traiectoriei sondei către și de la Lună.