Odată cu trecerea de la sezonul gripei la primăvară, se înmulțesc studiile și cercetările despre dragoste. Cardiologii susțin că iubirea este benefică pentru inimă, psihologii critică „Mănâncă, roagă-te, iubește”, relațiile între colegii de serviciu creează probleme, iar Facebook ne oferă câteva statistici interesante despre relații. Știința nu a progresat într-atât încât să poată explica complexitatea afectivității umane, dar cercetătorii încearcă să studieze diferitele aspecte care ne pot influența viața de zi cu zi.

Cardiologii Centrului Medical Universitar Vanderbilt susțin că implicarea într-o relație romantică sănătoasă este benefică pentru inimă. Majoritatea teoriilor indică faptul că persoanele căsătorite sau aflate în relații afective stabile au tendința de a fuma mai puțin, de a fi mai implicate în activități fizice, ar putea avea un nivel mai scăzut de stres și au mai multă grijă de sănătatea proprie.

Un studiu efectuat în Finlanda a arătat că persoanele căsătorite au un risc mai scăzut de infarct miocardic, față de celibatari. Totodată, conflictele și atitudinile negative din cuplu au fost asociate cu o creștere a riscului de a dezvolta afecțiuni cardiace.

Cardiologul Julie Damp sugerează că o cutie cu bomboane de ciocolată neagră ar putea fi cadoul potrivit atât pentru menținerea unei relații, cât și pentru sănătatea inimii. Conform medicului, ciocolata neagră conține antioxidanți, poate reduce tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge.

Cercetătorii Centrului Universitar Loyola susțin că, atunci când ne îndrăgostim, corpul nostru eliberează un adevărat „elixir al iubirii”, o serie de substanțe care induc stări de bine și declanșează reacții fizice specifice. Studiile au demonstrat creșterea nivelului de dopamină, adrenalină și norepinefrina, prima substanță creând o stare de euforie, iar ultimele două fiind responsabile de „răpăitul” inimii, senzația de agitație și preocupare care însoțește dragostea.

Imaginile RMN au demonstrat că dragostea conduce la creșterea fluxului de sânge în centrul plăcerii din creier, aceeași zonă asociată comportamentelor obsesiv-compulsive. Acest fapt, corelat cu scăderea nivelului de serotonină, ar putea explica de ce „dragostea e oarbă”. Cercetătorii susțin că, la începutul unei relații, avem tendința de a idealiza persoana iubită, de a vedea doar acele aspecte care ne sunt pe plac.

Din punct de vedere biologic, par să existe trei stadii ale dragostei: dorința, atracția și atașamentul. Primul stadiu este dominat de hormoni, atracția este corelată modificările din centrul plăcerii, iar în cea de-a treia fază se constată o creștere a hormonilor care creează o stare de bunăstare și siguranță.

Într-un studiu recent, cercetătorii Universității Chicago susțin că au descoperit regiunea cerebrală responsabilă de deciziile afective. Dragostea este definită drept o stare conștientă, intensă și de durată de uniune cu o altă persoană, iar dorința sexuală ar fi caracterizată drept o stare de scurtă durată orientată spre obținerea plăcerii. Plecând de la această diferențiere, cercetătorii consideră că dragostea este localizată în zona anterioară a cortexului insular, în timp ce dorința sexuală este localizată în zona posterioară.

Trecând de la explicațiile biologice la cele psiho-sociologice, în studiul „The Suffocation of Marriage”, profesorul Eli Finkel încearcă să prezinte modul în care au evoluat așteptările într-o căsătorie de-a lungul timpului. Autorii studiului consideră că, în trecut, căsătoria era o modalitate de a asigura nevoile bază, cum ar fi hrana sau adăpostul. Ulterior, pe măsură ce nevoie de bază nu mai constituiau o problemă, căsătoria a evoluat în jurul nevoilor de companie și dragoste.

În căsătoriile contemporane, consideră Finkel, partenerii caută să se descopere pe sine și să aibă succes în carieră sau alte activități care facilitează exprimarea personală. Dar, incapacitatea partenerilor de a se susține reciproc în „voiaje de autocunoaștere” duce, în opinia cercetătorilor, la probleme în cuplu. Așteptările mari, care nu se concretizează în realitate, devin astfel principala cauză a creșterii insatisfacției maritale și a ratei divorțurilor.

Vestea bună, în opinia colectivului care a realizat studiul, este că există căi simple de a permite mariajului să „respire”. Partenerii ar trebui să își diminueze așteptările față de posibilitățile de autocunoaștere și ar trebui să dedice mai mult timp și efort relației maritale.

Un studiu efectuat de către Universitatea Kansas susține că persoanele care s-au cunoscut prin intermediul unei site de socializare, cum ar fi Facebook, ar putea fi mai fericite în căsătorie decât cei care s-au cunoscut prin alte metode. Studiul a fost realizat pe un eșantion considerat reprezentativ pentru americanii care s-au căsătorit în perioada 2005 – 2012 și sugerează persoanelor mai mature să urmeze exemplul generațiilor mai tinere în acceptarea noului rol al tehnologiei.

Având la dispoziție o imensă bază de date, Facebook s-a gândit să publice câteva concluzii privind relațiile inter-personale. Deși majoritatea au ca focus America, în datele despre dragoste și religie regăsim și România care se remarcă printr-un procent mare al mariajelor între persoane de religii diferite, în pofida diversității religioase reduse. Conform Facebook, în România religia predominantă este creștin ortodoxă, iar procentul mare de mariaje între persoane de religii diferite reflectă o societate mai integrată decât în alte țări. Desigur, datele Facebook sunt reprezentative pentru utilizatorii rețelei de socializare și nu pot fi extrapolate la întreaga populație.

În privința vârstei partenerilor, datele analizate la nivel global au relevat că bărbații sunt, în medie, cu 2,4 ani mai învârstă decât femeile. În 67% dintre relații, bărbatul este mai bătrân decât femeia, comparat cu procentul de 20% pentru situația inversă.

În privința reacțiilor la relațiile amoroase între colegii de serviciu, studiul „Love at the Office?” realizat de cercetătorii universităților DePaul și Texas, sugerează că onestitatea și recunoașterea directă sunt recomandate. O relație între colegi de serviciu este mai ușor acceptată social dacă știrea a venit direct de la cuplu, decât dacă a devenit cunoscută prin intermediul bârfei din birou. Un studiu anterior a constatat că o persoană aflată într-o relație cu superior este percepută de colegi drept mai puțin credibilă și de încredere. Cercetătorii nu au ajuns la o concluzie definitivă în privința relațiilor la locul de muncă, dar consideră că acestea pot afecta productivitatea și performanța.

În final, Dr Christiana Tsaousi (Universitatea Leicester) susține că lenjeria intimă sexy nu este singura cale pentru femei de a se simți feminine, dar preferințele sunt puternic influențate de mass-media. Ca un sfat pentru parteneri, cercetătoarea sugerează oferirea drept cadou pentru soție sau prietenă de lenjerie intimă confortabilă, în locul celei stereotipe, incomode.

Surse: Vanderbilt University, Loyola Medicine, DePaul University, Northwestern University, University of Chicago, University of Kansas, Facebook, University of Leicester