Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea până acum, noi analize ADN sugerând că descind din trei grupuri principale de populații străvechi. Comparând nouă genomuri antice cu cele moderne, cercetătorii au demonstrat contribuția unui nou grup la mixul genetic al celor mai mulți europeni actuali, față de cele două populații antice deja cunoscute.

Cercetările arheologice și genetice realizate în ultimii 10 ani au relevat că majoritatea europenilor moderni sunt rezultatul amestecului dintre două populații antice. Primi Homo sapiens par să fi ajuns în Europa în urmă cu cca. 45000 ani și erau vânători-culegători. În urmă cu aproximativ 7000 de ani, o nouă populație a sosit în Europa din Orientul Apropiat. Aceștia erau primii agricultori și se deosebeau semnificativ de vânătorii-culegători deja existenți, fiind mai apropiați genetic de populațiile actuale din Orientul Apropiat.

Totuși, ADN-ul agricultorilor și vânător-culegătorilor nu explica în totalitate genomul europenilor moderni, cercetătorii bănuind existența a cel puțin unei alte ramuri principale în acest amestec de populații. Pentru a clarifica misterul, o echipă internațională de oameni de știință a analizat genomul unui „agricultor” de acum 7000 de ani, descoperit în Germania, și de la opt vânători-culegători de acum aproximativ 8000 de ani, descoperiți în Luxemburg și Suedia. Datele au fost comparate cu cele ale altor grupuri antice, precum și cu cele de la 2345 persoane din 203 populații moderne.

Conform cercetătorilor, europenii moderni sunt rezultatul amestecului dintre grupurile de vânători-culegători vestici cu primii agricultori veniți din Orientul Apropiat și o populație antică din Eurasia de nord. Acest ultim grup este înrudit cu populațiile native din America de Nord și pare să fi ajuns în Europa după venirea agricultorilor, cel mai probabil începând de acum 5000 de ani. Genomul eurasiaticilor nordici a fost obținut din analiza a două schelete descoperite în Siberia, de acum 24000 de ani, respectiv de acum 17000 de ani.

Iosif Lazaridis, coordonatorul studiului, susține că aproape toți europenii moderni descind din aceste trei grupuri, dar diferă proporția moștenirii genetice. Europenii nordici au mai multe gene de vânători-culegători, în timp ce europenii sudici se apropie mai mult de grupul de primi agricultori. Moștenirea eurasiatică este cea mai redusă, reprezentând maxim 20% din genomul europeanului modern. Desigur, pe măsură ce vor fi descoperite și alte probe antice, arborele genealogic va putea fi completat.

Surse: Howard Hughes Medical Institute, Harvard Medical School, Universität Tübingen, Nature