Astronomii americani au anunțat descoperirea exoplanetei Kepler-421b, considerată a avea cel mai lung an dintre planetele din afara Sistemului Solar identificate până acum. Datele furnizate de telescopul spațial Kepler arată că planeta efectuează o rotație completă în jurul stelei Kepler-421 în 704,2 zile terestre.
Deși în Sistemul Solar sunt planete cu o perioadă sinodică (durata unui „an”) și mai mare, de exemplu un an pe Marte are cca. 780 zile terestre, cele mai multe dintre cele aproximativ 1800 exoplanete confirmate până acum orbitează mult mai aproape de steaua lor. Situația nu se datorează vreunei caracteristici stranii a Sistemului Solar, ci modului în care exoplanetele sunt descoperite.
David Kipping, cercetător Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics și coordonator al studiului, consideră descoperirea planetei Kepler-421b drept o „întâmplare norocoasă”. Cu cât o planetă este mai departe de steaua sa, cu atât este mai puțin probabil să o tranziteze, așa cum o putem vedea din direcția Pământului. În cei patru ani de observații cu ajutorul telescopului Kepler, exoplaneta a trecut prin fața stelei de doar două ori.
Conform cercetătorilor, steaua Kepler-421 este o pitică portocalie (stea de tip K) mult mai rece și mai puțin luminoasă decât Soarele, aflată la 1000 ani lumină de Terra, în direcția constelației Lyra (Lira sau Ciobanul cu oile). Exoplaneta Kepler-421b orbitează steaua la o distanță de 177 milioane km, mai departe decât Pământul de Soare (aproape 150 milioane km), dar mai aproape decât Marte (cca. 228 milioane km).
Aceste caracteristici i-au condus pe astronomi la concluzia că exoplaneta de dimensiunea lui Uranus ar putea avea o temperatură de minus 93 grade Celsius, aflându-se dincolo de așa numită „linie a zăpezii” care desparte planetele telurice de giganții gazoși. Mulți cercetători consideră că, în timpul formării, exoplanetele migrează îndepărtându-se de stea. David Kipping susține că Kepler-421b ar putea fi primul exemplu care să demonstreze că migrația nu este necesară, planeta formându-se pe orbita actuală. Descoperirea a fost detaliată în revista The Astrophysical Journal din 17 iulie 2014 sub titlul „Discovery of a Transiting Planet Near the Snow-Line”.
Surse: Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, The Astrophysical Journal