Fenomenul „ploaia de sânge” sau „ploaia cu sânge” a generat de-a lungul timpului o serie de speculații supranaturale, de la plăgi biblice la intervenții extraterestre. Explicația colorării apei în nuanțe de roșu este însă mult mai simplă, iar cercetătorii Universității din Salamanca au publicat recent rezultatele studiului asupra fenomenului petrecut în provincia Zamora din Spania. Concluziile lor sugerează că acest fenomen s-ar putea repeta, dar este dificil de previzionat.
În toamna anului 2014, locuitorii din Fuente Encalada, o mică așezare situată în nord-vestul Spaniei, au observat cum apa din bazinele descoperite a căpătat nuanțe roșiatice și au bănuit o eventuală contaminare chimică. Joaquín Pérez, un locuitor mai întreprinzător din așezarea alăturată Ayoó de Vidriales, a colectat apa de ploaie și a constat mici particule care colorau apa în roșu. Pentru a rezolva misterul, probele de apă au fost trimise cercetătorilor Universității din Salamanca.
Conform studiului publicat, colorarea apei în roșu este cauzată de Haematococcus pluvialis, o microalgă de apă dulce. Deși organismul este în mod normal de culoare verde, în condiții de stres este capabil să producă un pigment carotenoid roșu denumit astaxantină. Studiate la microscop în condiții normale, aceste alge unicelulare apar să se deplaseze cu ajutorul unui flagel. Dar odată ce condițiile de mediu devin neprielnice, dezvoltă chisturi – învelișuri protectoare ce conțin astaxantină și sunt de culoare roșie.
Specia Haematococcus pluvialis era considerată să fie răspândită în apele din Emisfera Nordică, în special în America de Nord și de-a lungul coastei europene a Atlanticului. Prezența într-o zonă pre-Mediteraneeană este considerată neobișnuită, mai ales că nu a fost detectată în lacul Sanabria din apropiere sau în acumulările de apă din jurul satului Ayoó de Vidriales. Analiza datelor meteo nu a relevat sursa algelor, dar cercetătorii au câteva ipoteze.
În ultimii ani, microscopica algă Haematococcus pluvialis a fost folosită de industria farmaceutică pentru proprietățile antioxidante ale astaxantinei. De asemenea, alga este intens folosită în fermele piscicole pentru a da somonului și păstrăvului de crescătorie o nuanță mai roșiatică, apropiată de cea pe care o au aceste specii în mediul natural. Cum consumul de somon de acvacultură a crescut, este posibil ca Haematococcus pluvialis să fie purtată de capriciile vremii și în alte locații, dând naștere la noi „ploi de sânge”.
Din istoria recentă, cea mai celebră „ploaie de sânge” este considerată a fi fenomenul petrecut în vara anului 2001 în Kerala, India. În acest caz, studiile au demonstrat că apa era colorată în roșu de un alt microorganism, respectiv alge din genul Trentepohlia. Studiul „Revealing the presence of Haematococcus pluvialis (Flotow, 1844) in Zamora province (Haematococcaceae)” a fost publicat în Boletín de la Real Sociedad Española de Historia Natural.
Surse: SINC, RSEHN