Mii de munți submarini descoperiți cu ajutorul sateliților

 

seamounts Pacific
Munții submarini din Oceanul Pacific / imagine Scripps Institution of Oceanography

Mările și oceanele rămân printre cele mai puțin explorate zone de pe Pământ, iar acest fapt este dovedit de o nouă hartă care dezvăluie detalii necunoscute până acum despre relieful submarin global. Harta include mii de munți submarini, date despre tectonica oceanică, conexiuni noi între continente și dovezi privind modificarea fundului oceanului acum 180 milioane de ani. Totuși, harta nu este completă, iar cercetătorii susțin că sute de alte descoperiri s-ar putea ascunde în adâncurile oceanelor.

În mod paradoxal, abia după dispariția zborului Malaysia Airlines 370 a fost readusă în discuție problema cartografierii reliefului submarin. Imposibilitatea de a localiza avionul dispărut a demonstrat că aproape 90% din fundul oceanelor a rămas necunoscut până acum, cea mai recentă hartă fiind realizată în urmă cu aproape 20 de ani. Hărțile mai detaliate existente au fost realizate cu ajutorul sonarelor de la bordul vaselor și acoperă doar porțiuni restrânse, lăsând zone de sute de kilometri fără date.

Cu toate acestea, informațiile furnizate de patru misiuni de studierea a Pământului cu ajutorul sateliților pot fi utilizate pentru a cartografia relieful submarin. Precedenta hartă a fost alcătuită pe baza datelor furnizate de misiunea GEOSAT, doi sateliți operați de Marina Americană în perioada 1985 – 1986 și 1998 – 2008, și satelitul Agenției Spațiale Europene (ESA) ERS-1, activ între anii 1991 – 2000. Noua hartă are la bază măsurătorile câmpului gravitațional al Pământului realizate de satelitul Jason-1, lansat de NASA și CNES Franța în 2001 și dezactivat în 2013, și satelitul CryoSat-2 lansat de ESA în 2010.

harta marea neagra
Marea Neagră – hartă submarină / imagine Scripps Institution of Oceanography

Cercetătorii Scripps Institution of Oceanography, din cadrul Universității California, San Diego, au utilizat toate aceste date pentru a genera un model științific care relevă relieful submarin în mult mai multe detalii decât până acum. Astfel, dacă anterior erau cunoscuți cca. 5000 de munți submarini cu o înălțime mai mare de 2km, acum pot fi observați munți mai mari de 1000 – 1500m, iar cercetătorii estimează că ar putea fi până la 25000 de astfel de forme de relief subacvatic.

David Sandwell, coordonatorul cercetării, susține că acum se pot observa foarte bine crestele abisale, „cea mai comună formă de relief de pe Terra”. De asemenea, a fost descoperit un lanț muntos submarin lung de 800km în Oceanul Atlantic de Sud, format după ce America de Nord s-a separat de Africa și inactiv în prezent. O altă descoperire importantă este identificarea zonei în care două plăci tectonice au început să se îndepărteze acum 180 milioane de ani, dând naștere Golfului Mexic.

Cercetătorii estimează că datele colectate de sateliții Jason-1 și CryoSat-2 îi vor ține ocupați în următorii cinci ani, fiind posibilă descoperirea a sute de alte forme de relief submarin. Din păcate, harta nu poate fi folosită și pentru localizarea avionului dispărut, rezoluția sa fiind insuficientă pentru reperarea obiectelor mici.

Studiul „New global marine gravity model from CryoSat-2 and Jason-1 reveals buried tectonic structure” a fost publicat în revista Science, iar harta submarină poate fi explorată cu ajutorul Google Earth și fișierului KML Marine Gravity Anomaly.

sea mountains Atlantic
Munții submarini din Oceanul Atlantic / imagine Scripps Institution of Oceanography

Surse: UC San Diego, Science/AAAS, Science