Mărgelele de sticlă descoperite la Cioclovina au origini mesopotamiene

Mărgelele de sticlă din tezaurul descoperit în Peștera Cioclovina cu Apă – Hunedoara au fost realizate din sticla mesopotamiană, potrivit unei noi cercetări publicată în Journal of Archaeological Science. Cercetarea pare să confirme relatările din Scrisorile de la Amarna privind comerțul cu sticlă între Siria și Egipt. Conform autorilor, răspândirea sticlei din Mesopotamia ar demonstra existența unor „drumuri ale sticlei”,… continuare »

Țiparii electrici sar din apă pentru a ataca (video)

O relatare de peste 200 de ani a fost în sfârșit confirmată: țiparii electrici sar din apă pentru a electrocuta un potențial prădător. Denumit științific Electrophorus electricus, țiparul electric este binecunoscut pentru abilitatea sa de a genera și folosi electricitatea pentru a își imobiliza prada. În anumite condiții însă, țiparii atacă pentru a se apăra de ceea ce percep a… continuare »

„Orașul pierdut” submarin din Zakynthos este o formațiune geologică

„Orașul pierdut” submarin din apropierea țărmului insulei Zakynthos nu este altceva decât o formațiune geologică, conform unui nou studiu realizat de cercetători britanici și greci. Ceea ce păreau a fi coloane și pavaje dintr-un necunoscut oraș antic grecesc, sunt în fapt doar concrețiuni formate cu ajutorul bacteriilor în urmă cu până la cinci milioane de ani. Chiar dacă nu sunt… continuare »

Mormânt geto-dacic în Velikovo, Bulgaria

În satul Velikovo, din regiunea Dobrici, Bulgaria, a fost identificat un mormânt geto-dacic din perioada romană. Din păcate, jefuitorii de morminte au făcut descoperirea, iar săpăturile arheologice de salvare nu au mai recuperat decât un inventar modest. Se presupune că „vânătorii de comori” au sustras obiectele funerare, deteriorând mormântul geto-dacic. Ceramica recuperată de arheologi a fost restaurată și urmează să… continuare »

Structuri circulare din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța (video)

Structurile circulare realizate din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța ar avea o vechime de aproximativ 176500 ani, conform cercetării publicate în revista Nature. Complexitatea lor exclude posibilitatea unor formații naturale, iar arheologii presupun că au fost cel mai probabil construite de Oamenii de Neanderthal. Această ipoteză ridică însă mai multe întrebări decât să aducă răspunsuri și pune din nou… continuare »

Peștera Atxurra ar avea artă rupestră de 14000 ani

În peștera Atxurra din Berriatua, nordul Spaniei, a fost descoperită artă rupestră cu o vechime estimată la aproximativ 14000 ani. Cele peste 70 de gravuri sau picturi identificate până acum sunt reprezentări zoomorfe, înfățișând în cea mai mare parte cai și bizoni. Peștera va rămâne închisă publicului pentru a permite cercetătorilor să studieze arta parietală nou descoperită. Peștera Atxurra este… continuare »

Top 10 specii noi 2016

Institutul Internațional pentru Explorarea Speciilor (IISE) a publicat un nou top 10 specii noi 2016 pentru a marca ziua de naștere a naturalistului Carolus Linnaeus. Cele zece specii au fost selectate de către taxonomiști din aproximativ 18000 specii noi descoperite sau descrise în ultimul an. Lista include atât plante și animale, cât și controversatul presupus strămoș uman – Homo naledi…. continuare »

PM1, craniul de femeie din Peștera Muierii susține ipoteza „înapoi în Africa”

Analiza ADN-ului recuperat din craniul de femeie descoperit în Peștera Muierii din Gorj pare să susțină ipoteza reîntoarcerii omului modern în Africa. Conform studiului publicat în Scientific Reports, craniul PM1 aparține unui Homo sapiens ai cărui cei mai apropiați urmași actuali se găsesc în Nord-Vestul Africii. Cu alte cuvinte, o populație care a trăit în urmă cu 35000 ani pe… continuare »

Spiclypeus shipporum și Machairoceratops cronusi – dinozauri cu coarne deosebite

Două studii publicate în PLoS ONE descriu noi dinozauri cu coarne: Spiclypeus shipporum și Machairoceratops cronusi. Ambii au trăit în urmă cu 77 – 76 milioane de ani în ceea ce este acum partea de nord-vest a Statelor Unite, dar Spiclypeus shipporum avea un „scut cu țepi”, în timp ce Machairoceratops cronusi avea „săbii îndoite”. Aceste descrieri se referă la… continuare »