O cercetarea de anvergură a încercat să descifreze evoluția păsărilor analizând genomul a 48 de specii provenind din 32 de ordine diferite. Rezultatele au fost publicate în 28 de studii științifice care tratează diverse aspecte ale evoluției păsărilor, printre care originea și diversificarea rapidă a speciilor după dispariția dinozaurilor, dezvoltarea penajului și capacității de a zbura, pierderea dentiției și câștigarea… continuare »
Descoperiți pentru prima dată în 2002, viermii din genul Osedax au uimit prin capacitatea lor de a se hrăni cu oase de balenă. Această abilitate nemaiîntâlnită le-a adus poreclele de „viermi zombi” sau „viermi care mănâncă oase”, dar surprizele nu s-au oprit aici. Cercetătorii au constatat că femelele erau de dimensiune mai mare și aveau adevărate „haremuri” de masculi mult… continuare »
Dinozaurii cu coarne sunt printre cei mai ușor de recunoscut și cei mai studiați, dar se știu destul de puține despre originile lor. Aquilops americanus este o nouă specie descrisă de paleontologii americani și cel mai vechi dinozaur cu coarne descoperit până acum în America de Nord. Deși nu era mai mare decât o pisică, Aquilops americanus avea câteva din… continuare »
Ultimele date transmise de Curiosity de pe Marte sugerează că Muntele Sharp și Craterul Gale au fost modelate de eroziunea apei și vântului. Conform NASA, Craterul Gale a fost un lac imens alimentat de topirea zăpezii, iar Muntele Sharp s-a format prin depunerea sedimentelor timp de zeci de milioane de ani. Dacă ipoteza este corectă, Marte pare să fi avut… continuare »
Riscurile asociate administrării regulate de aspirină în doze mici sunt mai mari decât potențialele beneficii, conform rezultatelor unui studiu la care au participat aproximativ 28000 femei timp de 10 ani. Cu alte cuvinte, o aspirină pe zi ar putea face mai mult rău decât bine, iar administrarea sa profilactică ar trebui reconsiderată. Aspirina (acid acetilsalicilic) este printre cele mai utilizate… continuare »
O echipă internațională de cercetători a identificat și descris cea mai veche gravură descoperită până acum. Având o vechime estimată la aproximativ 500000 ani, scoica gravată cu modele geometrice de către un hominin redeschide discuția privind capacitățile cognitive ale speciei Homo erectus și altor rude primitive ale omului modern. Gravura a fost descoperită după ce echipa formată din 21 de… continuare »
Sonda spațială Hayabusa2 a pornit în căutarea asteroidului 1999 JU3 în data de 3 decembrie 2014, la bordul unei rachete H-IIA lansată de la Centrul Spațial Tanegashima, Japonia. Dacă misiunea va avea succes, Hayabusa2 va studia asteroidul 1999 JU3 în cursul anului 2018 și se va întoarce pe Terra cu probe de sol în 2020. Hayabusa2 este cea de-a doua… continuare »
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat semnarea unui „acord istoric” pentru continuarea dezvoltării noii rachete Ariane 6 începând din 2015. Până când va efectua primul zbor în 2020, Ariane 6 ar putea să fie depășită atât din punct de vedere tehnologic, cât și în privința reducerii costurilor de utilizare. Însă, proiectul va menține 35000 de locuri de muncă în Europa… continuare »
Noi datări ale fosilelor din Alaska și Yukon sugerează că Mastodontul american a fost decimat de schimbările climatice cu mult înainte ca primii paleoindieni să colonizeze America de Nord. Cercetătorii nu exclud aportul vânătorilor paleolitici la dispariția speciei, dar susțin că populațiile de mastodont din zonele nordice erau restrânse la aria Marilor Lacuri în urmă cu aproximativ 10000 ani. Mastodontul… continuare »
Descoperită într-un sit paleolitic din Amiens, statueta gravettiană Venus de Renancourt a fost datată și restaurată de către specialiștii Institutului național de cercetări arheologice preventive din Franța (Inrap). Conform datării prin metoda radiocarbonului, statueta are o vechime de 23000 ani și aparține culturii gravettiane a Omului de Cro-Magnon. Descoperirea este considerată de excepție datorită rarității sale, ultima statuetă de acest… continuare »