Pithovirus sibericum – un virus gigant readus la viață după 30000 de ani

virus gigant
Pithovirus sibericum / Imagine Julia Bartoli & Chantal Abergel, IGS, CNRS/AMU

Încălzirea globală ar putea avea consecințe neprevăzute, printre care și „trezirea” unor viruși conservați în permafrost. Pithovirus sibericum este un astfel de virus, descoperit după 30000 ani în regiunile înghețate din Siberia și readus la viață de către o echipă de cercetătorii francezi și ruși.

Examinând mostrele de sol din regiunea Chukotka, situată în nord-estul Siberiei, cercetătorii au descoperit un virus gigant, contemporan cu dispariția omului de Neanderthal. Termenul de „gigant” este relativ la dimensiunea virușilor cunoscuți până în prezent, Pithovirus sibericum având o lungime de 1,5 microni și un diametru de 0,5 microni, față de virusul HIV, de exemplu, care are o lungime de numai 0,1 microni. În general, sunt încadrați în categoria „gigant” virușii care pot fi observați cu ajutorul unui microscop obișnuit.

Regiunea Chukotka din Siberia
Regiunea Chukotka din Siberia / imagine Wikimedia Commons

De asemenea, virusul preistoric are o diversitate genetică mult mai mare, Pithovirus sibericum conținând 500 de gene, față de virusul HIV care are 12 gene. Prin modul în care se reproduce, virusul se deosebește de alți viruși mari cunoscuți, cercetătorii declarându-l primul membru al unei noi familii de viruși.

Chiar și după 30000 de ani în solul înghețat, virusul a reușit să infecteze amibe în condiții de laborator. Cercetătorii au stabilit că Pithovirus sibericum nu poate infecta celule umane sau animale.

virus gigant
Pithovirus sibericum, un virus gigant/ Imagine Julia Bartoli & Chantal Abergel, IGS, CNRS/AMU

Totuși, omenii de știință susțin că această descoperire confirmă capacitatea virușilor de a supraviețui în solul înghețat timp de zeci de mii de ani și evidențiază pericolul exploatării comerciale a zonelor arctice. Totodată, odată cu creșterea temperaturilor asociată fenomenului încălzirii globale, este posibil ca topirea permafrostului să elibereze și alți viruși preistorici.

Posibilitatea ca un virus preistoric să afecteze omul este considerată scăzută, dar nu imposibilă. Cercetătorii vor continua să evalueze probele de permafrost din Siberia pentru a identifica și alți viruși, precum și pentru a stabili eventualele riscuri pentru sănătatea publică.

Surse: CNRS, NewScientist