La sfârșitul anului 2013, autoritățile americane avertizau că produsele comercializate sub titulatura „săpun antibacterian” ar putea să nu fie mai eficiente decât săpunul obișnuit, iar folosirea lor ar putea avea mai multe efecte negative. FDA, agenția federală responsabilă de controlul alimentelor și medicamentelor, a solicitat producătorilor să furnizeze dovezi concrete privind eficiența săpunului antibacterian, dar acestea au întârziat să apară.
FDA nu este la prima încercare de acest fel, încă din 1978 propunând eliminarea unui ingredient considerat nesigur și inutil – triclosan. O propunere similară a eșuat și în 1994, iar anunțul din 2013 este rezultatul unei decizii judecătorești. Agenția a fost obligată să elaboreze un set de reguli bazate pe dovezi clare, dar termenul de finalizare este septembrie 2016. În Europa, începând din anul 2010, Uniunea Europeană a interzis folosirea triclosanului în produse care vin în contact cu alimentele, dar a permis în continuare utilizarea substanței în cosmetice, într-o concentrație maximă de 0,3 %.
Între timp, tot mai multe studii și oameni de știință din diverse domenii avertizează cu privire la efectele nocive ale triclosanului și altor substanțe incluse în săpunurile antibacteriene. Deși înregistrat ca pesticid în 1969, triclosanul a devenit atât de utilizat în industria cosmetică, încât a fost detectat în probele biologice a 75% dintre americanii participanți la un studiu în anii 2003 – 2004.
Majoritatea studiilor recente, inclusiv cercetări FDA, au arătat că săpunurile antibacteriene care conțin triclosan, în concentrații cuprinse între 0,1 și 0,45 %, nu sunt mai eficiente decât săpunul obișnuit în îndepărtarea bacteriilor. Curățarea mâinilor poate preveni răspândirea unor boli, în special a infecțiilor gastro-intestinale, dar săpunul antibacterian nu s-a dovedit mai eficient în această privință.
Mai mult, folosirea produselor antibacteriene poate conduce la crearea unor viruși și bacterii rezistente la antibiotice. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat rezistența la antibiotice drept o amenințare la adresa sănătății la nivel global, iar studii recente semnalează creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice identificate în rândul copiilor, în special la cei cu vârste între 1 și 5 ani.
Problema se extinde și în mediul înconjurător, triclosanul din produsele cosmetice ajunge în râuri unde afectează viața acvatică și creează bacterii rezistente. Expunerea la triclosan afectează mușchiul cardiac, iar peștii din râurile contaminate nu puteau să înoate corect. Studiile pe animale au evidențiat că triclosanul afectează sinteza hormonilor tiroidieni, a testosteronului și estrogenului.
La oameni, prezența triclosanului în organism a fost asociată cu diverse tipuri de alergii, fapt demonstrat de studii independente efectuate în SUA și Norvegia.
În afară de triclosan, săpunurile antibacteriene mai pot conține și triclocarban, o altă substanță a cărei acțiune nocivă a început să fie evidențiată în ultima perioadă în studii efectuate pe animale. Datele preliminare indică o posibilă influență în declanșarea alergiilor și chiar a cancerului mamar.
Până când instituțiile de reglementare din Europa și SUA vor reacționa și vor elabora norme clare de utilizare a acestor substanțe, rămâne la latitudinea consumatorilor să se informeze și să aleagă dacă vor să utilizeze săpunurile antibacteriene sau alte produse care conțin triclosan, precum pasta de dinți.
Ca răspuns la anunțul FDA, reprezentații industriei de produse de igienă, o piață de 30 de miliarde de dolari în SUA, s-au declarat „perplexi” în privința lipsei dovezilor concludente privind eficiența săpunurilor antibacteriene și au citat un studiu propriu din 2011 care susține eficiența acestor produse.
Surse: WHO, Rush University Medical Center, NCBI, Oxford Journals, Smithsonian, Scientific American, ACS Publications, University of Minnesota, CDC, SCCS, FDA, Norwegian Institute of Public Health, University of Tennessee, Breast Cancer Fund, American Cleaning Institute