Spinolestes xenarthrosus – mamifer preistoric cu țepi și blană

Spinolestes
Spinolestes xenarthrosus / ilustrație Oscar Sanisidro

Spinolestes xenarthrosus a fost un mamifer de mici dimensiuni ce se strecura probabil printre picioarele dinozaurilor în urmă cu 125 milioane de ani. Fosilele descoperite în Spania păstrează încă urmele blănii și țepilor microscopici ce îi acopereau corpul, demonstrând că aceste caracteristici au apărut devreme în istoria evolutivă a mamiferelor. Asemeni unui arici, Spinolestes pare să se fi hrănit cu insecte și avea membre adaptate pentru a scormoni și săpa solul.

Fosilele care au condus la descrierea noii specii au fost descoperite în cariera Las Hoyas din formațiunea geologică Calizas de La Huérgina, situată în apropierea orașului Cuenca din centrul Spaniei. Locația este cunoscută pentru depozitul sedimentar de tip Konservat-Lagerstätte, ce a păstrat fosilele într-o stare remarcabilă în sedimentele unei mlaștini preistorice. Pe lângă scheletul complet, specimenul tip păstrează și urme ale blănii, țepilor și chiar țesuturi moi, cu 60 de milioane de ani mai vechi decât cele cunoscute până acum.

Specia Spinolestes xenarthrosus face parte din Eutriconodonta, un ordin de mamifere primitive, și familia Gobiconodontidae, al cărei cel mai cunoscut reprezentat – Repenomamus robustus – este bănuit să se fi hrănit inclusiv cu pui de dinozaur. Spinolestes nu era însă la fel de mare, fosilele descoperite indicând o lungime totală a corpului de aproximativ 15 cm. Cel mai probabil, micul mamifer se hrănea cu insecte și încerca să se ascundă de dinozauri și alte vietăți carnivore.

Spinolestes era acoperit cu o blană formată atât din fire lungi, cât și din fire mai scurte și mai dese, caracteristică specifică mamiferelor. Totodată, asemeni unui arici, Spinolestes avea pe spate mici țepi cu un diametru de 0,1mm. Cercetătorii susțin că Spinolestes ar fi cântărit între 52 – 72 grame, fiind un mamifer de talie medie în acea perioadă.

În prezent, specimenul tip este păstrat și poate fi admirat la Muzeul Științelor din Castilla-La Mancha, iar studiul „A Cretaceous eutriconodont and integument evolution in early mammals” a fost publicat în revista Nature.
Surse: Nature, Museo de las Ciencias de Castilla-La Mancha