Agenţia Europeană de Mediu a publicat noul raport „Mediul European – Starea și Perspectiva 2015”, o sinteză elaborată o dată la cinci ani pentru a evalua starea mediului în Europa, stadiul îndeplinirii obiectivelor propuse și perspectivele de viitor. Anul 2015 este considerat a fi aproape jumătatea drumului de la inițierea politicilor europene de mediu în anii ’70 și viziunea unei „vieți bune, în limitele planetei noastre” până în anul 2050. Chiar dacă schimbări majore au fost constatate în ultimele decenii, o mulțime de probleme rămân încă nerezolvate și necesită atenție sporită în viitor.
Începând cu aspectele pozitive, raportul consideră că implementarea politicilor de mediu și climatice europene din ultimii 40 de ani a condus la reducerea poluării, protejarea ariilor naturale și o gestionare mai bună a deșeurilor. Aceste transformări au adus beneficii ecosistemelor Europei, dar și sănătății și standardelor de viață ale cetățenilor, inclusiv prin generarea de noi locuri de muncă. Numai între anii 2000 și 2011, sectorul industriei de mediu și-a dublat dimensiunea și a fost unul dintre puținele domenii economice care a prosperat după criza financiară din 2008.
Cu toate acestea, la nivelul anului 2015, se mențin tendințe de mediu care indică o deteriorare a capitalului natural, utilizarea ineficientă a resurselor naturale și riscuri de mediu asupra sănătății populației. Referitor la capitalul natural, se consideră că protejarea biodiversității terestre și a apelor dulci, utilizarea terenurilor, biodiversitatea marină și impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor au tendințe predominante de deteriorare.
Conform raportului, o mare parte a speciilor protejate (60 %) și a tipurilor de habitate (77 %) sunt considerate a fi într-o stare nefavorabilă de conservare, Europa eșuând să se încadreze în traiectoria care ar putea conduce la oprirea pierderii biodiversității până în 2020. De asemenea, peste 40 % din râuri și din corpurile de apă costiere sunt afectate de poluarea difuză generată de agricultură, iar între 20 % și 25 % dintre acestea sunt supuse unei poluări punctuale (industrială sau de la apele uzate).
În privința utilizării eficiente a resurselor naturale și dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon, raportul consideră că tendințele pe termen scurt sunt „încurajatoare”. De exemplu, au scăzut cu 19 % din 1990 încoace, în pofida unei creșteri cu 45% a producției economice. În același timp, în ultimul secol, oamenii au produs schimbări majore în ciclul global al azotului, iar nivelurile actuale depășesc deja limitele globale sustenabile. Numai în Europa, aportul de azot reactiv în mediu a crescut de peste trei ori din 1900 încoace.
În context global, nu putem să ignorăm mutarea unor importante capacități de producție în Asia, în special în China care se confruntă acum cu probleme grave generate de poluare. În plus, raportul susține că reducerile preconizate ale emisiilor de gaze cu efect de seră sunt insuficiente pentru îndeplinirea țintei de reducere a emisiilor cu 80–95 % până în 2050.
Deși riscurile de mediu asupra sănătății s-au redus și au existat îmbunătățiri semnificative în privința calității apei potabile în ultimele decenii, poluarea aerului și poluarea fonică continuă să provoace un impact serios asupra sănătății, în special în zonele urbane. Se estimează că aproximativ 430000 decese premature din 2011 s-au datorat particulelor fine în suspensie din aer, iar expunerea la zgomotul ambiental contribuie la cel puțin 10000 de cazuri de decese premature datorate bolilor de inimă coronariene și atacurilor cerebrale în fiecare an.
În privința obiectivelor de viitor, din „Strategia Europa 2020” se remarcă: ocuparea forței de muncă (75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), investirea a 3% din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu 1990 și o pondere de 20% a energiei din surse regenerabile. Realizarea acestor obiective nu va depinde însă numai de Uniunea Europeană, semnarea și punerea în aplicarea a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice fiind de asemenea importantă.
Sursă: Agenţia Europeană de Mediu