Structurile circulare realizate din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța ar avea o vechime de aproximativ 176500 ani, conform cercetării publicate în revista Nature. Complexitatea lor exclude posibilitatea unor formații naturale, iar arheologii presupun că au fost cel mai probabil construite de Oamenii de Neanderthal. Această ipoteză ridică însă mai multe întrebări decât să aducă răspunsuri și pune din nou în discuție capacitatea cognitivă a neanderthalienilor.
Peștera Bruniquel este situată în regiunea Midi-Pirinei, din partea de sud a Franței. Deși peștera și structurile au fost descoperite în 1992, nu au fost cercetate decât până în 1999, atunci când arheologul care conducea lucrările a decedat. În urmă cu câțiva ani, Sophie Verheyden (Institutul Regal Belgian de Științe ale Naturii, Bruxelles) a reluat cercetările împreună cu o nouă echipă de arheologi, climatologi și experți în datarea rocilor.
Structurile anulare au fost construite la 336 metri de intrarea în peșteră, accesul la ele necesitând traversarea târâș a unui pasaj îngust. Conform studiului publicat, aproximativ 400 stalagmite mari (în medie 30 cm) au fost rupte și aranjate în semi-cercuri de până la 6,7 metri. Cercetătorii consideră că, inițial, stalagmitele ar fi fost puse una peste cealaltă pentru a forma pereți rudimentari. Unele dintre ele prezintă urme de funingine, probabil fiind folosite pentru a crea o vatră în care ardea focul.
Analizând stalagmitele formate în timp peste cele rupte și amplasate, autorii studiului au stabilit că structurile au fost ridicate în urmă cu 174400 – 178600 ani, cel mai probabil în urmă cu 176500 ani. Această datare le plasează printre cele mai vechi construcții cunoscute realizate de oameni. Iar aici intervine problema. Din datele de până acum, Homo sapiens nu ajunsese în Europa de Vest la acea dată, singura specie de hominin prezentă fiind Homo neanderthalensis sau Omul de Neanderthal.
Considerați multă vreme rudele mai primitive a omului modern, neanderthalienii sunt dezvăluiți de noi descoperiri drept mult mai sofisticați decât am fi crezut. Astfel, gravura din Peștera Gorham (Gibraltar) ar putea fi primul exemplu de artă realizată de Omul de Neanderthal, iar la Krapina în Croația au fost descoperite ceea ce par a fi bijuterii neanderthaliene.
Dacă chiar au realizat structurile circulare din stalagmite în Peștera Bruniquel, rămânem cu întrebarea „de ce?”. La o așa distanță de intrarea în peșteră, structurile nu ar fi avut de ce să fie folosite ca spațiu de locuit și nu au fost descoperite urme care să indice activități casnice. Ca de obicei în arheologie, atunci când nu există altă explicație, cea mai plauzibilă pare a fi utilizarea rituală. Desigur, așa cum și unele animale construiesc structuri mai complicate, ar putea să nu existe un motiv atât de uman pentru ansamblul de stalagmite din Peștera Bruniquel.
Neanderthal jewelry? White-Tailed Eagle Claws at Krapina
Gorham’s Cave Engravings, First Neanderthal Art?
Surse: Nature, Université de Bordeaux