ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »
Antropologii susțin că au identificat o nouă specie de hominin, o posibilă rudă preistorică a omului modern denumită Homo naledi. Totuși, având în vedere că fosilele nici nu au fost datate, mai mulți cercetători și-au exprimat îndoiala cu privire la includerea sa în genul Homo. Descoperirea a fost însă detaliată într-un documentar comun NOVA/National Geographic „Dawn of Humanity” difuzat în… continuare »
Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas… continuare »
Olduvai Hominin 86 (OH 86) pare doar un mic os fosilizat, dar descoperirea sa are o importanță deosebită. Conform studiului publicat în revista Nature Communications, OH 86 este cea mai veche falangă similară unui om modern, descoperită până acum. Având o vechime de peste 1,84 milioane de ani, OH 86 provine de la un hominin neidentificat care a trăit în… continuare »
Omul din Tautavel a fost considerat printre cele mai importante descoperiri antropologice din Europa, iar arheologii au găsit acum urmele „strămoșului” său. Arago 149 este un dinte de hominin cu o vechime estimată între 580000 și 550000 ani, cu cel puțin o sută de mii de ani mai vechi decât Omul din Tautavel. Chiar dacă o legătură directă între cele… continuare »
După aproape douăzeci de ani de la descoperire, misterul „Omului din Kennewick” a fost rezolvat. Conform analizei ADN, rămășițele umane descoperite în Kennewick aparțin unui individ mult mai înrudit cu amerindienii actuali decât cu orice altă populație. În mod ironic, rezultatele studiului ar putea susține acum cererile triburilor care au încercat în trecut să împiedice cercetarea științifică motivând că „Ancient… continuare »
Structura demografică a Europei a fost modelată de migrații masive din Epoca Bronzului, susține o nouă cercetare pe baza analizei ADN a 101 eurasiatici antici. Cercetătorii susțin că pielea deschisă la culoare era frecventă printre europenii din Epoca Bronzului, dar și intoleranța la lactoză. Totodată, rezultatele susțin teoria importanței migrațiilor în răspândirea limbilor indo-europene. Epoca Bronzului în Europa și Asia,… continuare »
În mijlocul unei așa numite „epidemii de obezitate”, mulți caută răspunsuri și soluții simple la ceea ce pare a fi o problemă mult mai complicată. Un nou studiu încearcă să explice de ce omul a devenit „primata adipoasă” în comparație cu bonobo, cele mai apropiate rude ale noastre încă în viață. Rezultatele cercetării sugerează că acumularea de grăsime a avut… continuare »
Un craniu descoperit în Sima de los Huesos poartă urmele violenței interpersonale de acum 430000 ani, posibil prima crimă din istoria descoperită până acum. Craniul 17 din Sima de los Huesos ar aparține unui strămoș al Omului de Neanderthal care pare să fi murit ca urmare a loviturilor primite. Pe lângă dovezile celei dintâi crime, analiza craniului sugerează și primele… continuare »
O nouă specie de hominin a fost descoperită și descrisă, adăugând încă o piesă la puzzle-ul complicat al umanității. Australopithecus deyiremeda împărțea habitatul cu Australopithecus afarensis, specia faimoasei Lucy, dar pare să fi fost adaptat pentru un alt tip de dietă. Descoperirea sa susține ipoteza diversității mai mari a speciilor primitive de hominini, posibili strămoși ai omului modern. Descrierea noii… continuare »