Arhive etichete: antropologie

Cea mai veche gravură din lume a fost realizată de Homo erectus

O echipă internațională de cercetători a identificat și descris cea mai veche gravură descoperită până acum. Având o vechime estimată la aproximativ 500000 ani, scoica gravată cu modele geometrice de către un hominin redeschide discuția privind capacitățile cognitive ale speciei Homo erectus și altor rude primitive ale omului modern. Gravura a fost descoperită după ce echipa formată din 21 de… continuare »

Topor din piatră cu coadă de lemn descoperit în Rodbyhavn

O descoperire extrem de rară din Epoca Pietrei a fost realizată de arheologii danezi: un topor din piatră încă atașat de coada de lemn a fost găsit în localitatea Rødbyhavn. Deși nu a fost încă datat, se estimează că toporul are o vechime de aproximativ 5500 ani, o vârstă remarcabilă pentru un obiect de lemn recuperat din sol. Orașul Rodbyhavn… continuare »

Un sărut transferă până la 80 de milioane de bacterii

Până la 80 de milioane de bacterii sunt transferate în timpul unui sărut de 10 secunde, conform unui studiu publicat în revista Microbiome. De asemenea, cercetătorii mai susțin că partenerii au comunități similare de bacterii orale dacă se sărută de mai multe ori pe zi. Deși realizat pe un eșantion redus numeric, studiul oferă detalii importante despre biologia sărutului și… continuare »

Cuncaicha – așezarea la cea mai mare altitudine din Epoca de Gheață

O echipă internațională de arheologi a studiat adăpostul sub stâncă Cuncaicha, așezarea din Pleistocen situată la cea mai mare altitudine descoperită până acum. Aflat în Anzii Peruvieni la o altitudine de aproape 4500m, situl arheologic mai include și un atelier de unelte, demonstrând că oamenii au trăit în aceste regiuni neprimitoare în urmă cu cel puțin 11500 ani, la sfârșitul… continuare »

Omul din Ust-Ishim și cel mai vechi genom Homo Sapiens

Femurul descoperit în apropierea localității Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de până acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim oferă noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii și ajută la stabilirea perioadei în care s-a încrucișat cu Omul de Neanderthal. În… continuare »

Europenii moderni descind din trei populații străvechi

Europenii moderni ar putea avea un arbore genealogic mai complicat decât se credea până acum, noi analize ADN sugerând că descind din trei grupuri principale de populații străvechi. Comparând nouă genomuri antice cu cele moderne, cercetătorii au demonstrat contribuția unui nou grup la mixul genetic al celor mai mulți europeni actuali, față de cele două populații antice deja cunoscute. Cercetările… continuare »

Gravura din Peștera Gorham, prima operă de artă neanderthaliană?

O gravură descoperită în Peștera Gorham din Gibraltar ar putea fi primul exemplu de artă neanderthaliană, conform unui studiu publicat în revista PANS. În general, Omul de Neanderthal este considerat ruda noastră îndepărtată, mai puțin inteligentă și incapabilă de gândire abstractă. Spre deosebire de Homo sapiens, de la care s-au păstrat o mulțime de reprezentări artistice, Homo neanderthalensis nu s-a… continuare »

Dispariția Omului de Neanderthal, o nouă cronologie

Omul de Neanderthal a dispărut din Europa cu cel puțin zece mii de ani mai devreme decât se credea până acum, susține un nou studiu publicat în revista Nature de către o echipă internațională de cercetători. Cu toate acestea, Homo neanderthalensis și Homo sapiens au coexistat aproape cinci mii de ani, timp suficient pentru a interacționa și a se încrucișa, susțin… continuare »

Homo floresiensis nu ar fi o altă specie de hominin

În urmă cu zece ani, Homo floresiensis a fost descris drept „cea mai importantă descoperire în evoluția umană din ultimul secol”. Poreclită „Omul din Flores” sau „hobbit”, specia a fost contestată de-a lungul timpului, iar o nouă cercetare susține că osemintele nu aparțin unui alt tip de om, ci unui individ afectat de sindromul Down. Homo floresiensis a fost descris… continuare »

Peștera Ciur-Izbuc conține printre cele mai vechi urme de pași umani din lume

În peștera Ciur-Izbuc din Bihor se află cele mai vechi urme de pași umani din Europa și printre cele mai vechi din lume, susține un nou studiu realizat de un colectiv de cercetători ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță” (ISER). Din păcate, peste 75% din urmele plantare ale omului preistoric din această peșteră au fost distruse de turiști și exploratori… continuare »