Noi datări ale picturilor rupestre și scoicilor colorate descoperite în mai multe peșteri din Spania sugerează că ar fi fost realizate de Oameni de Neanderthal. Noile studii se alătură mai multor cercetări din ultimii ani care contestă ipotezele anterioare privind primitivismul speciei Homo neanderthalensis. Totuși, autorii noilor studii exagerează în declarațiile de presă, trecând peste propriile concluzii științifice și prezentând… continuare »
În situl arheologic Cerutti Mastodon din California, cercetători americani au descoperit fosile de mastodont ce par să fi fost sparte de oameni în urmă cu 130000 ani. În opinia autorilor studiului, America ar fi fost descoperită cu mai mult de o sută de mii de ani mai devreme decât se credea până acum, probabil de Neanderthalieni sau Oameni de Denisova…. continuare »
Structurile circulare realizate din stalagmite în Peștera Bruniquel din Franța ar avea o vechime de aproximativ 176500 ani, conform cercetării publicate în revista Nature. Complexitatea lor exclude posibilitatea unor formații naturale, iar arheologii presupun că au fost cel mai probabil construite de Oamenii de Neanderthal. Această ipoteză ridică însă mai multe întrebări decât să aducă răspunsuri și pune din nou… continuare »
Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »
În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »
Omul din Tautavel a fost considerat printre cele mai importante descoperiri antropologice din Europa, iar arheologii au găsit acum urmele „strămoșului” său. Arago 149 este un dinte de hominin cu o vechime estimată între 580000 și 550000 ani, cu cel puțin o sută de mii de ani mai vechi decât Omul din Tautavel. Chiar dacă o legătură directă între cele… continuare »
Un craniu descoperit în Sima de los Huesos poartă urmele violenței interpersonale de acum 430000 ani, posibil prima crimă din istoria descoperită până acum. Craniul 17 din Sima de los Huesos ar aparține unui strămoș al Omului de Neanderthal care pare să fi murit ca urmare a loviturilor primite. Pe lângă dovezile celei dintâi crime, analiza craniului sugerează și primele… continuare »
Analiza ADN a relevat că Oase 1, mandibula descoperită în Peștera cu Oase în 2002, a aparținut unui bărbat din specia Homo sapiens, care avea însă printre strămoși Homo neanderthalensis. Descoperirea a fost prezentată în cadrul întrunirii Biology of Genomes și sugerează că omul modern și neanderthalienii s-au încrucișat o perioadă mult mai îndelungată decât se estimase până acum. Începând… continuare »
Situl Krapina din Croația a furnizat de-a lungul timpului informații importante despre Homo neanderthalensis, iar cercetătorii susțin acum că au identificat bijuterii neanderthaliene realizate din gheare de codalb. Având în vedere vechimea de 130000 de ani a artefactelor, afirmația implică capacitatea oamenilor de Neanderthal de a realiza obiecte cu semnificație simbolică cu mult înainte de venirea Homo sapiens în Europa…. continuare »
Manot 1 este numele unui craniu incomplet descoperit în peștera Manot din Israel, iar cercetătorii cred că se numără printre coloniștii timpurii care au părăsit Africa răspândindu-se în Asia și Europa. Manot 1 a trăit în urmă cu aproximativ 55000 ani în aceeași zonă în care locuiau și oameni de Neanderthal, prima dovadă de acest fel din Orientul Mijlociu. Manot… continuare »