În mijlocul unei așa numite „epidemii de obezitate”, mulți caută răspunsuri și soluții simple la ceea ce pare a fi o problemă mult mai complicată. Un nou studiu încearcă să explice de ce omul a devenit „primata adipoasă” în comparație cu bonobo, cele mai apropiate rude ale noastre încă în viață. Rezultatele cercetării sugerează că acumularea de grăsime a avut… continuare »
Analiza ADN a relevat că Oase 1, mandibula descoperită în Peștera cu Oase în 2002, a aparținut unui bărbat din specia Homo sapiens, care avea însă printre strămoși Homo neanderthalensis. Descoperirea a fost prezentată în cadrul întrunirii Biology of Genomes și sugerează că omul modern și neanderthalienii s-au încrucișat o perioadă mult mai îndelungată decât se estimase până acum. Începând… continuare »
O mandibulă cu o vechime de 2,8 milioane de ani descoperită în Ledi-Geraru ar putea marca începuturile omenirii, dar descendența Homo sapiens pare să devină și mai complicată. Cercetătorii susțin că mandibula din Ledi-Geraru este a unui specimen din genul Homo, dar nu sunt încă siguri din ce specie. Împreună cu reevaluarea fosilelor poreclite „Copilul lui Johnny”, noua descoperire sugerează… continuare »
Limbile indo-europene ar fi apărut în urmă cu cca. 6500 – 5500 ani în stepa Ponto-Caspică, un spațiu ce se întinde din Moldova și Ucraina până în Rusia și vestul Kazahstanului. Concluzia aparține lingviștilor Universității Berkeley, fiind susținută și de una dintre cele mai cuprinzătoare analize ale AND-ului europenilor antici. În urmă cu 4500 ani, migrația masivă a populațiilor din… continuare »
Manot 1 este numele unui craniu incomplet descoperit în peștera Manot din Israel, iar cercetătorii cred că se numără printre coloniștii timpurii care au părăsit Africa răspândindu-se în Asia și Europa. Manot 1 a trăit în urmă cu aproximativ 55000 ani în aceeași zonă în care locuiau și oameni de Neanderthal, prima dovadă de acest fel din Orientul Mijlociu. Manot… continuare »
Australopithecus africanus este unul dintre posibilii strămoșii ai omului modern, iar o nouă cercetare susține că ar fi putut utiliza unelte în același mod ca Homo sapiens. Concluzia se bazează pe studierea structurii interne a oaselor mâinii și sugerează că hominizii ar fi utilizat unelte în urmă cu aproximativ 3,2 milioane de ani, cu cel puțin o jumătate de milion… continuare »
O echipă internațională de cercetători a identificat și descris cea mai veche gravură descoperită până acum. Având o vechime estimată la aproximativ 500000 ani, scoica gravată cu modele geometrice de către un hominin redeschide discuția privind capacitățile cognitive ale speciei Homo erectus și altor rude primitive ale omului modern. Gravura a fost descoperită după ce echipa formată din 21 de… continuare »
Până la 80 de milioane de bacterii sunt transferate în timpul unui sărut de 10 secunde, conform unui studiu publicat în revista Microbiome. De asemenea, cercetătorii mai susțin că partenerii au comunități similare de bacterii orale dacă se sărută de mai multe ori pe zi. Deși realizat pe un eșantion redus numeric, studiul oferă detalii importante despre biologia sărutului și… continuare »
Femurul descoperit în apropierea localității Ust-Ishim din Siberia a fost folosit pentru a reconstitui cel mai vechi genom al omului modern de până acum. Având o vechime de aproximativ 45000 ani, omul din Ust-Ishim oferă noi detalii cu privire la istoria Homo Sapiens în afara Africii și ajută la stabilirea perioadei în care s-a încrucișat cu Omul de Neanderthal. În… continuare »
Picturile rupestre descoperite în carstul Maros-Pangkep, aflat pe insula Sulawesi din Indonezia, au fost redatate și s-au dovedit cu mult mai vechi decât se estimase până acum. Astfel, deși o mare parte erau cunoscute încă din anii ’50, s-a presupus că au o vechime de maxim câteva mii de ani, fiind puțin probabil ca picturi mai vechi să reziste în… continuare »