Conform unui noi cercetări, fosilele umane descoperite în peștera Sima de los Huesos din Spania aparțin unor strămoși ai Omului de Neanderthal. Deși bănuită de mai mult timp, concluzia se bazează acum pe noi analize ale ADN-ului recuperat din cinci fragmente osoase. Cercetătorii susțin că homininii din „Groapa cu Oase” nu sunt chiar Homo neanderthalensis, ci precursori ai acestora înrudiți… continuare »
Craniul cunoscut drept Cioclovina 1, descoperit în Peștera Cioclovina Uscată din Hunedoara, a fost confirmat de o nouă cercetare ca aparținând unuia dintre cei mai vechi europeni. Pe lângă datarea ce indica o vârstă de aproximativ 28500 ani, analizele ADN par să confirme că acest craniu a aparținut unui Homo sapiens și este printre cele mai vechi specimene umane descoperite… continuare »
Pe insula Sulawesi din Indonezia, arheologii au descoperit unelte din piatră cu o vechime estimată la cel puțin 118000 ani. Dar datele de până acum sugerau că oamenii moderni (Homo sapiens) nu ar fi ajuns pe insulă decât în urmă cu aproximativ 50000 ani. Cum uneltele au fost descoperite alături de fosile ale unor animale erbivore de talie mare, este… continuare »
Conform unui nou studiu paleogenetic, o populație de vânători-culegători izolată în Caucaz în Epoca de Gheață a contribuit la dezvoltarea culturii Yamnaya și, ulterior, la moștenirea genetică a europenilor și asiaticilor moderni. Anterior, cercetările relevaseră trei populații străvechi la originea europenilor actuali, dar vânători-culegătorii caucazieni par să fie un al patrulea „trib ancestral”. Concluziile se bazează însă pe doar două… continuare »
În peștera Fuyan din sistemul carstic Daoxian, paleoantropologii au descoperit 47 de dinți aparținând Homo sapiens, iar datarea a relevat o vârstă de cel puțin 80000 ani. Deși se presupunea că oamenii moderni au migrat din Africa în mai multe valuri, aceasta este considerată cea mai veche „dovadă clară” a prezenței Homo sapiens în Asia de Sud, cu cel puțin… continuare »
ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 4500 ani, descoperit în peștera Mota din Etiopia, oferă noi indicii cu privire la călătoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, așa cum a mai fost denumit, a fost un vânător-culegător african ce a trăit înaintea migrației eurasiaticilor înapoi în Africa, în urmă cu aproximativ 3000 de ani. Fiind primul… continuare »
Antropologii susțin că au identificat o nouă specie de hominin, o posibilă rudă preistorică a omului modern denumită Homo naledi. Totuși, având în vedere că fosilele nici nu au fost datate, mai mulți cercetători și-au exprimat îndoiala cu privire la includerea sa în genul Homo. Descoperirea a fost însă detaliată într-un documentar comun NOVA/National Geographic „Dawn of Humanity” difuzat în… continuare »
Bascii și limba bască i-au fascinat pe antropologi și lingviști, originea lor rămânând enigmatică. O nouă cercetare, bazată pe analize ADN, susține că cei mai apropiați strămoși ai bascilor moderni sunt primii agricultori care au ajuns în Peninsula Iberică, și nu populațiile de vânători-culegători care existau deja în acest spațiu. Deși cele două grupuri s-au încrucișat inițial, bascii au rămas… continuare »
Olduvai Hominin 86 (OH 86) pare doar un mic os fosilizat, dar descoperirea sa are o importanță deosebită. Conform studiului publicat în revista Nature Communications, OH 86 este cea mai veche falangă similară unui om modern, descoperită până acum. Având o vechime de peste 1,84 milioane de ani, OH 86 provine de la un hominin neidentificat care a trăit în… continuare »
Omul din Tautavel a fost considerat printre cele mai importante descoperiri antropologice din Europa, iar arheologii au găsit acum urmele „strămoșului” său. Arago 149 este un dinte de hominin cu o vechime estimată între 580000 și 550000 ani, cu cel puțin o sută de mii de ani mai vechi decât Omul din Tautavel. Chiar dacă o legătură directă între cele… continuare »