Vast „ocean” ascuns la 700 km în subteran

earth inner structure
Structura internă a Pământului / imagine Northwestern University

Un rezervor uriaș de apă, ce ar putea conține de până la trei ori volumul oceanelor cunoscute, s-ar afla sub scoarța terestră, la adâncimi de până la 700 km. Evident, apa din acest „ocean subteran” nu este în formă lichidă, ci este prinsă într-un mineral denumit ringwoodite ce se află în mantaua Pământului, stratul de rocă topită situat între nucleu și scoarța terestră. Descoperirea ar putea avea implicații importante pentru explicarea prezenței apei pe Terra și, implicit, apariția vieții.

Prezența apei lichide la suprafața „Planetei albastre” susține viața, dar nu avem încă o explicație definitivă pentru originea apei de pe Terra și nici referitor la circuitul apei între scoarță și rezervoarele subterane, prin intermediul plăcilor tectonice.

Geofizicianul Steve Jacobsen (Northwestern University) și seismologul Brandon Schmandt (University of New Mexico) susțin că au descoperit dovezi directe ale existenței ale apei în „zona de tranziție”, porțiune cuprinsă între mantaua externă și cea internă și aflată la adâncimi cuprinse între aproximativ 400 și 600km. Cercetătorii s-au folosit de undele seismice ale cutremurelor pentru a studia adâncurile Pământului, ajungând la concluzia că mineralul ringwoodite se află sub aproape întreaga suprafață a Statelor Unite. Conform estimărilor, dacă doar un procent din greutatea rocilor aflate în „zona de tranziție” ar fi apă, volumul total ar fi de aproape trei ori mai mare decât cel al tuturor oceanelor.

ringwoodite
Mineralul ringwoodite / imagine Steve Jacobsen / Northwestern University

Steven Jacobsen consideră această descoperire drept o dovadă importantă că apa de pe Terra provine din interiorul planetei. De asemenea, ar putea explica nivelul relativ constant al oceanelor de-a lungul a milioane de ani. Cercetarea a fost publicată în revista Science sub titlul „Dehydration melting at the top of the lower mantle”.

Oricât de neobișnuită ar părea această descoperire, nu este prima dată când cercetătorii susțin această ipoteză. O echipă internațională, coordonată de către Graham Pearson (University of Alberta), a făcut afirmații similare în luna martie, în urma analizării unui fragment de ringwoodite dintr-un diamant descoperit în 2008 în Mato Grosso, Brazilia. Conform analizei, mineralul conține apă în proporție de 1,5 % din greutatea sa, ceea ce ar sugera că în „zona de trenziție” s-ar putea afla cantități mari de apă. Studiul a fost publicat în revista Nature sub titlul „Hydrous mantle transition zone indicated by ringwoodite included within diamond”.

ringwoodite diamond
Diamantul ce conținea ringwoodite / imagine Richard Siemens/University of Alberta

De asemenea, la începutul anului, un studiu al Universității Liverpool sugera că zonele de subducție ale plăcilor tectonice ar putea transporta mult mai multă apă din oceane în manta decât se crezuse până acum. Conform cercetătorilor, acest fapt ar susține teoria prezenței unor cantități importante de apă în adâncurile Pământului.

În concluzie, „Planeta albastră” ar putea să fie și mai albastră în interior decât este la suprafață, iar noile descoperiri demonstrează încă o dată că mai avem încă multe de aflat despre Terra.

Surse: University of New Mexico, Science, Nature, University of Liverpool, University of Alberta