În urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, Gondwana era un supercontinent, iar Vintana sertichi pare să fi fost printre cele mai mari mamifere din acea perioadă. Cercetătorii susțin că Vintana sertichi era o creatură ciudată, având un corp masiv în comparație cu mamiferele înrudite, dar agilă și cu simțuri foarte bine dezvoltate. Descoperirea sa ajută la clarificarea câtorva controverse privind evoluția mamiferelor.

Specia face parte din familia Sudamericidae, la rândul său parte din Gondwanatheria, o încrengătură enigmatică de mamifere cunoscute până acum doar din fragmente dentare descoperite în America de Sud, Africa, India și Peninsula Antarctică. De aici și denumirea inspirată de Gondwana, supercontinentul ce reunea majoritatea suprafețelor terestre regăsite acum în emisfera sudică. Fosilele descoperite sugerează că acest grup de mamifere a trăit de la jumătatea Cretacicului până în Eocen, în urmă cu aproximativ 110 milioane de ani și până acum 45 milioane de ani.

Vintana sertichi a fost descrisă pornind de la un craniu aproape complet (fără mandibulă) și bine conservat descoperit în formațiunea geologică Maevarano din Bazinul Mahajanga, Madagascar. Datarea plasează fosila în Cretacicul târziu, în urmă cu 71 – 66 milioane de ani. Cercetătorii au utilizat tomograful pentru a studia craniul în detaliu și au ajuns la niște concluzii interesante.

Astfel, craniul studiat are o lungime de 12,4 cm și orbite mari, cu un diametru de aproximativ 3 cm. Pe baza particularităților anatomice, cercetătorii estimează că exemplarul avea o greutate între 6 și 14 kg, cel mai probabil cântărind aproximativ 9 kg. Între mamiferele din acea perioadă, specia Vintana sertichi este depășită ca dimensiune doar de Repenomamus giganticus, un carnivor ce trăia în Laurasia, supercontinentul ce reunea America de Nord, Europa și Asia.

Dentiția sugerează că Vintana sertichi era o specie erbivoră adaptată pentru a mesteca plante tari. Cercetătorii estimează că avea o mușcătură de două ori mai puternică decât a unui rozător modern de aceeași dimensiune. Ochii mari, adaptările urechii interne și oaselor nazale indică agilitate, deplasare rapidă, capacitatea de a auzi sunetele cu frecvență înaltă și un miros bine dezvoltat. Fiind singurul craniu descoperit al unui mamifer din grupul Gondwanatheria, cercetătorii nu sunt siguri dacă o parte din trăsături se datorează unei izolări geografice.

Chiar și în aceste condiții, descrierea speciei Vintana sertichi a ajutat la evidențierea asemănărilor acestor mamifere cu alte două grupuri, multituberculate (ordinul Multituberculata) și Haramiyida, incluse împreună în infraclasa Allotheria. Specia a fost denumită pornind de la cuvântul „vintana” (noroc în limba malgașă) și numele cercetătorului Joseph Sertich care a descoperit craniul, studiul fiind publicat în revista Nature cu titlul „First cranial remains of a gondwanatherian mammal reveal remarkable mosaicism”.

Surse: Stony Brook University, Nature