Lyrarapax unguispinus – un prădător preistoric cu creier mic

Lyrarapax
Lyrarapax unguispinus – „prădătorul în formă de liră cu clești spinoși” / ilustrație Nicholas Strausfeld

Lyrarapax unguispinus este considerat printre primele animale de pradă, trăind în oceanele din Cambrianul inferior, în urmă cu 520 milioane de ani. Fosilele descoperite în China sunt așa de bine conservate, încât au permis cercetătorilor să studieze creierul și sistemul nervos al acestei specii. Deși similar ca dimensiune unui crevete mare, Lyrarapax avea un creier la fel de simplu ca al unui vierme din prezent.

Cele trei exemplare fosile care au ajutat la clasificarea speciei au fost descoperite de paleontologii chinezi în Chengjiang, provicia Yunnan din sudul Chinei, în anul 2013. Concluziile studierii fosilelor și descrierea noii specii au fost publicate în revista Nature din 17 iulie 2014 sub titlul „Brain structure resolves the segmental affinity of anomalocaridid appendages”.

Perioada Cambrianului inferior este cunoscută pentru „explozia cambriană”, diversificarea extraordinară a formelor de viață complexe. În acest context, se dezvoltă un grup de animale similare creveților de astăzi, familia Anomalocarididae („crevetele anormal”). Descoperite pentru prima dată la sfârșitul secolului 19, viețuitoarele din această familie i-au pus în încurcătură pe cercetători timp de mai multe decenii, considerându-se că nu au urmași direcți în animalele din prezent.

Lyrarapax unguispinus fosil
Fosilă Lyrarapax unguispinus / imagine Peiyun Cong

Nicholas Strausfeld (University of Arizona, co-autor al studiului) susține că descoperirea noilor fosile ar trebui să ajute la clarificarea poziției familiei Anomalocarididae în arborele vieții. Lyrarapax unguispinus (tradus din latină ca „prădătorul în formă de liră cu clești spinoși”) era unul dintre vânătorii de top din Cambrian, dar nu și cel mai mare. Fosilele descoperite au o lungime aproximativă de 13cm, dar nu aparțin unor exemplare mature. Chiar dacă ar fi fost ceva mai mare, Lyrarapax nu se poate compara cu alte Anomalocarididae care ajungeau până la 90cm în lungime.

Studiind sistemul nervos, cercetătorii susțin că Lyrarapax avea un creier mult mai puțin complex decât al posibilului vânat. Mai mult, deși nu are descendenți actuali, structura creierului Lyrarapax se aseamănă foarte mult cu cea a viermilor din încrengătura Onychophora, cunoscuți drept „viermi de catifea”. Este posibil ca Lyrarapax să fie înrudit cu strămoși ai viermilor de catifea, de asemenea viețuitoare prădătoare care trăiesc cu preponderență în emisfera sudică.

Lyrarapax
Comparație între sistemul nervos la Onychophora și Lyrarapax /ilustrație Nicholas Strausfeld

Surse: University of Arizona, Nature