Brainflight este numele proiectului cu finanțare europeană care își propune să dezvolte un sistem de pilotare a aeronavelor prin intermediul semnalelor neuronale emise de creier. Început din 2012, Brainflight a ajuns acum la final, iar cercetătorii susțin că au demonstrat „posibilitatea și acuratețea uimitoare” a sistemului de control mental al unui avion.

Reunind mai multe instituții de cercetare din Europa, proiectul a fost pus în practică la Institute for Flight System Dynamics, din cadrul Technische Universität München, cu ajutorul unui simulator de zbor. Locul comenzilor obișnuite a fost luat de o cască echipată cu electrozi care măsoară undele cerebrale. Similar unui electroencefalograf, sistemul folosește un algoritm dezvoltat de către cercetătorii Team PhyPA (Physiological Parameters for Adaptation – Technische Universität Berlin) pentru a descifra semnalele electrice și ale le transforma în comenzi.

Interfața creier-computer nu recunoaște decât semnalele foarte bine definite necesare pentru controlul avionului, inginerul aerospațial Tim Fricke subliniind că dispozitivul procesează semnale, nu citește gândurile. Cercetătorii susțin că au efectuat teste cu ajutorul a șapte subiecți, una dintre persoane fără a avea experiență practică de pilotat. Precizia cu care participanții au urmat traseul stabilit a fost considerată ca îndeplinind criteriile unui test pentru obținerea brevetului de pilot.

Unul dintre participanți a reușit să navigheze către 8 din cele 10 destinații virtuale cu o deviație de doar 10 grade. Mai mulți participanți au reușit să aterizeze în condiții de vizibilitate scăzută, iar unul dintre piloții de test a aterizat la câțiva metri de linia centrală.

Cercetătorii TU München studiază acum modul în care ar putea fi adaptate comenzile cu ajutorul gândului la avioane existente, una dintre probleme fiind lipsa feedback-ului cu care piloții sunt obișnuiți atunci când folosesc manșa. În clipul video pus la dispoziție de universitatea germană se pot observa diversele stadii de zbor și modul în care simulatorul răspunde la controlul cu ajutorul activității cerebrale.

Surse: Technische Universität München, CORDIS