Modul în care copiii în vârstă de patru ani desenează o persoană este un indicator al inteligenței la vârsta de 14 ani, susține un studiu realizat de Institutul de Psihiatrie de la King’s College London. Desenele copilăriei au fost deseori folosite pentru a evalua diverse aspecte ale personalității, dar cercetătorii britanici au realizat un studiu longitudinal, derulat timp de 10 ani, stabilind și influența factorilor genetici.
La studiu au participat 7752 de perechi de gemeni identici și non-identici, în total 15504 copii. Prin intermediul părinților, cercetătorii au solicitat copiilor în vârstă de 4 ani să deseneze imaginea unui copil, o variantă a „testului omului” sau „desenează o persoană”. Fiecare desen a fost notat cu un scor între 0 și 12 în funcție de prezența și corectitudinea numărului de elemente: cap, ochi, nas, gură etc. De exemplu, un personaj desenat cu două picioare, două brațe, corp și cap, dar fără trăsături faciale, a fost notat cu 4. Ulterior, când copiii au împlinit vârsta de 14 ani, au efectuat teste verbale și non-verbale de inteligență.
Cercetătorii au constatat că rezultatele mai bune la testul de desen corelează moderat cu rezultate mai bune la testele de inteligență efectuate la vârsta de 14 ani. Testul „desenează un copil” a fost conceput în anii ’20 pentru a evalua nivelul de inteligență al copiilor, dar corelația cu nivelul de inteligență la 14 este considerată o surpriză. Cercetătorii susțin că rezultatele sunt interesante, dar atrag atenția că inteligența nu este determinată doar de capacitatea de a desena, ci de o serie întreagă de factori genetici și de mediu.
Deoarece studiul a fost efectuat pe gemeni, cercetătorii au putut să evalueze și influența genelor asupra capacității de a desena. Pe ansamblu, la vârsta de 4 ani, desenele gemenilor identici erau mult mai asemănătoare între ele decât cele realizate de gemenii non-identici. Cum aceștia din urmă au în comun aproximativ 50% din gene, cercetătorii consideră că abilitatea de a desena are o puternică corelație genetică.
Totuși, Dr Rosalind Arden, coordonatoarea studiului, nu consideră că există o „genă a desenului”, capacitatea de a desena fiind compusă din multe alte abilități, cum ar fi observarea sau ținerea creionului. Studiul „Genes influence young children’s human figure drawings, and their association with intelligence a decade later” a fost publicat în revista Psychological Science.
Sursă: King’s College London