Pappochelys rosinae – bunicul țestoaselor

țestoasă primitivă
Pappochelys rosinae, o țestoasă primitivă / ilustrație Rainer Schoch

Pappochelys rosinae a trăit în urmă cu aproximativ 240 milioane de ani, iar paleontologii consideră că a fost o broască-țestoasă primitivă. Reptila nu avea încă carapacea caracteristică, dar prezenta o serie de trăsături care ar putea explica originea acesteia. Conform cercetătorilor, Pappochelys rosinae ar fi o importantă „verigă lipsă” în evoluția țestoaselor de astăzi.

Deși în limba română se numesc „broaște”, speciile din ordinul Testudines nu sunt amfibieni, ci reptile la fel ca șerpii, șopârlele și crocodilii. Descifrarea evoluție lor s-a dovedit destul de dificilă, mai ales în lipsa unor specii intermediare între țestoasele cu carapace și reptilele obișnuite.

Eunotosaurus africanus este cea mai veche reptilă considerată a fi printre posibilii strămoși ai țestoaselor. Specia a trăit în urmă cu aproximativ 260 milioane de ani în zona care este acum Africa de Sud și nu avea carapace. Din urmă cu cca. 220 milioane de ani, era cunoscută specia Odontochelys semitestacea care avea o carapace parțială și trăia pe teritoriul actual al Chinei. Cea mai veche țestoasă primitivă este considerată Proganochelys quenstedti, ale cărei fosile au fost descoperite în Germania și Thailanda și au o vechime de aproximativ 210 milioane de ani.

Fosilele care au condus la descrierea noii specii au fost descoperite în cariera Schumann din landul Baden-Württemberg, Germania. Paleontologii au denumit-o pornind de la cuvintele grecești „pappos” (bunic) și chelys (țestoasă), iar termenul „rosinae” a fost compus în onoarea cercetătorului I. Rosin. Trăind la jumătatea Triasicului, în urmă cu cca. 240 milioane de ani, Pappochelys rosinae completează golul evolutiv între Eunotosaurus și Odontochelys. Specia semăna destul de mult cu o șopârlă, având o coadă lungă și o lungime totală în jur de 20 cm. Pappochelys nu avea carapace, dar coastele sale erau foarte late și în zona abdomenului avea un perete osos.

Având în vedere și forma craniului, paleontologii consideră că specia Pappochelys rosinae era mai apropiată de reptilele din ordinul Lepidosauria (care include șopârle și șerpi), decât de Archosauria, adică de dinozauri și păsări. În concluzie, țestoasele nu ar proveni din cele mai primitive reptile, ci sunt mai apropiate de reptilele din zilele noastre. Studiul „A Middle Triassic stem-turtle and the evolution of the turtle body plan” a fost publicat în revista Nature.
Surse: Nature, Smithsonian