Un studiu pilot susține că a obținut rezultate pozitive în folosirea medicamentului propranolol pentru a îmbunătăți abilitățile de comunicare ale unor persoane ce suferă de tulburări din spectrul autismului. Numărul redus de participanți la cercetare și contraindicațiile pentru propranolol îndeamnă însă la precauție, mai multe studii fiind necesare pentru a stabili modul în care medicamentul acționează și potențialele efecte adverse.
Propranolol este un medicament din clasa beta-blocante neselective, folosit în principal pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Comercializată în prezent sub mai multe denumiri, substanța activă propranolol a fost descoperită la începutul anilor ’60 de farmacologul Sir James W. Black, pentru care a primit Premiul Nobel în Medicină. Considerat de Organizația Mondială a Sănătății drept un „medicament esențial”, propranololul a devenit unul dintre cele mai utilizate în tratarea tensiunii arteriale crescute.
În 1987, au apărut primele semnalări cu privire la îmbunătățirea abilităților de comunicare și sociale la persoane cu autism în urma administrării de propranolol. Cu toate acestea, nu au fost derulate studii amănunțite care să stabilească relația dintre medicament și tulburările din spectrul autismului. Începând din 2008, o serie de cercetători au încercat să releve efectele pe care propranololul le are în tratarea anxietății, problemelor de memorie și comunicare la persoanele cu autism.
Noul studiu, efectuat de către o echipă a Universității Missouri (SUA), a testat efectul unei singure doze (40 miligrame) de propranolol în influențarea abilităților de comunicare. Din cele 20 de persoane selectate cu tulburări din spectrul autismului, jumătate au primit propranolol, iar jumătate un placebo. La o oră de la administrare, participanții au fost reevaluați prin intermediul unei conversații structurate cu cercetătorii.
Autorii studiului susțin că au fost observate diferențe notabile în conversațiile cu persoanele care primiseră propranolol, atât la nivel verbal, cât și non-verbal (capacitatea de a menține contactul vizual). Totuși, nu au fost stabilite diferențe semnificative în privința diminuării anxietății. Cercetătorii doresc să continue studiul pe un grup mai mare și cu doze repetate.
Chiar dacă rezultatele pot părea promițătoare, trebuie menționat că propranololul este un medicament care se eliberează doar pe bază de rețetă și trebuie administrat doar la indicațiile medicului specialist, având și o serie de posibile reacții adverse. Printre cele mai frecvente se numără durerile de stomac, diaree și insomnie, iar în cazuri rare bronhospasm (îngustarea căilor respiratorii). De asemenea, trebuie avut în vedere efectul principal al medicamentului, acela de a scădea tensiunea arterială, care ar putea avea consecințe negative la persoanele care prezintă hipotensiune arterială. Studiul „Effects of propranolol on conversational reciprocity in autism spectrum disorder: a pilot, double-blind, single-dose psychopharmacological challenge study” a fost publicat în revista Psychopharmacology.
Surse: Psychopharmacology, University of Missouri, The Nobel Prize, WHO